AEROB, -Ă, aerobi, -e, adj. (Despre microorganisme) Care nu poate trăi fără oxigen; aerobiotic. – După fr. aérobe. corectat(ă)

aerob, ~ă a [At: CADE / V: -iu / Pl: ~i, ~e / E: fr aérobe] (D. microorganisme) Care nu poate trăi fără oxigen Si: aerobiotic.

AEROB, -Ă, aerobi, -e, adj. (Despre microorganisme) Care nu poate trăi fără oxigen; aerobiotic. [Pr.: a-e-] – După fr. aérobe.

AEROB, -Ă, aerobi, -e, adj. (Despre bacterii, în opoziție cu anaerob) Care nu se dezvoltă decît în aer, avînd nevoie de oxigen. Anumite bacterii aerobe transformă zahărul în alcool.

AEROB, -Ă, aerobi, -e, adj. (Despre microorganisme) Care nu poate trăi fără oxigen. – Fr. aérobe.

AEROB, -Ă adj. (Despre microorganisme) Care se dezvoltă în prezența aerului; aerobiotic. [< fr. aérobe].

AEROB, -Ă adj. (despre organisme) care nu poate trăi fără oxigen; aerobiotic. (< fr. aérobe)

AEROB ~ă (~i, ~e) și substantival (despre microorganisme) Care se dezvoltă numai în prezența aerului; aerobiotic. /<fr. aérobe

aerobiu, ~ie a vz aerob

*AEROBIU adj. Care trăește numai în aer: bacterie aerobie [fr.].

aerob adj. m., pl. aerobi; f. aerobă, pl. aerobe

aerob adj. m., pl. aerobi; f. aerobă, pl. aerobe

aerob adj. m.(sil. a-e), pl. aerobi; f. sg. aerobă, pl. aerobe

AEROB adj. (BIOL.) aerobiotic. (Microorganism ~.)

AEROB adj. (BIOL.) aerobiotic. (Microorganism ~.)

Aerob ≠ anaerob