7 definiții pentru agabaniu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
agabaniu sn [At: (a. 1785) DOC., ap. HEM 481 / V: aganbani / Pl: ? / E: tc agabâni] (Îvr) Stofa scumpă orientală Cf sevai. corectat(ă)
‡AGABANIU sbst. Stofă scumpă din care Turcii făceau turbane: mai colo boccealîcuri de stofă cu așternuturi de ~, cu primenele de borangic (ODOB.) [tc. agabani].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
agabaniu n. (învechit) stofă scumpă din care Turcii își făceau turbane: așternut de agabaniu OD. [Turc. AGABANI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
agabaníŭ n., pl. urĭ (turc. agabani). Vechĭ. O stofă scumpă (p. turbane, așternuturĭ ș. a.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
aganbani sn vz agabaniu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
agabaniu, s. m. – Mătase de Damasc țesută cu fire argintate. Tc. agabani (Șeineanu, III, 2). Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
agabaniu s.n. (înv.) stofă scumpă orientală pentru turbane.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N81) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
agabaniusubstantiv neutru
- 1. Stofa scumpă orientală. MDA2
etimologie:
- agabâni MDA2