11 definiții pentru alungător
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALUNGĂTOR, -OARE, alungători, -oare, adj. (Rar) Care alungă. – Alunga + suf. -ător.
ALUNGĂTOR, -OARE, alungători, -oare, adj. (Rar) Care alungă. – Alunga + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
alungător, ~oare a [At: VLAHUȚĂ, N. 27 / V: (îrg) ~iu, ~oare / Pl: ~i, -toare / E: alunga + -tor] 1-6 Care alungă (1-2, 4-5, 7-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALUNGĂTOR, -TOARE adj. sm. f. Care alungă.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALUNGĂTOR, -OARE, alungători, -oare, adj. (Rar) Care alungă. Vorbele din răvașul lui Radu ii răsunau în suflet ca un cîntec de departe, frumos ș-alungător durerilor. VLAHUȚĂ, N. 27.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALUNGĂTOR, -OARE, alungători, -oare, adj. (Rar) Care alungă. – Din alunga + suf. -(ă)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
alungător a. care alungă: curcubeul alungător de nori AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alungătoriu, ~oare a vz alungător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alungător (rar) adj. m., pl. alungători; f. sg. și pl. alungătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alungător (rar) adj. m., pl. alungători; f. sg. și pl. alungătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alungător adj. m., pl. alungători; f. sg. și pl. alungătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
alungător, alungători s. m. pumn
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A109) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
alungător, alungătoareadjectiv
- 1. Care alungă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vorbele din răvașul lui Radu îi răsunau în suflet ca un cîntec de departe, frumos ș-alungător durerilor. VLAHUȚĂ, N. 27. DLRLC
-
etimologie:
- Alunga + -ător. DEX '98 DEX '09