4 definiții pentru autoelogiu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autoelogiu sn [At: DN3 / P: a-u-to-e~ / Pl: ~ii / E: auto1- + elogiu] Elogiu adus sie însuși.
AUTOELOGIU s.n. Elogiu adus propriei persoane. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOELOGIU s. n. elogiu adus propriei persoane. (< auto1- + elogiu)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autoelogiu s. n. → elogiu
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: autoelogiu
autoelogiu substantiv neutru
| substantiv neutru (N54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
autoelogiu, autoelogiisubstantiv neutru
- 1. Elogiu adus propriei persoane. DN
etimologie:
- auto- + elogiu MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.