9 definiții pentru aztec (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AZTEC, -Ă, azteci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în regiunea centrală a statului Mexic. 2. Adj. Care aparține aztecilor (1), privitor la azteci. – Din fr. Aztèque.
aztec, ~ă [At: BOGZA, C. O. 47 / Pl: ~eci, ~ece / E: fr aztèque] 1-2 smf, a (Persoană) care aparține populației autohtone a Mexicului. 3 a Referitor la azteci (1). 4 a Specific aztecilor (1). 5 a De azteci (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AZTEC, -Ă, azteci, -ce, s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoana care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în Mexic. 2. Adj. Care aparține aztecilor (1), privitor la azteci. – Din fr. Aztèque.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AZTEC, -Ă I. adj., s. m. f. (amerindian) care face parte dintr-o uniune de triburi din regiunea centrală a Mexicului. ◊ (s. n.) dialect vorbit de azteci. II. adj. care aparține aztecilor. ♦ arta ~ă = arta precolumbiană. (< fr. aztèque)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Azteci pl. numele unui popor foarte civilizat care locuia în Mexic la sosirea lui Fernan Cortez.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
aztec adj. m., s. m., pl. azteci; adj. f., s. f. aztecă, pl. aztece
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
aztec adj. m., s. m., pl. azteci; adj. f., s. f. aztecă, pl. aztece
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
aztec s. m., adj. m., pl. azteci; f. sg. aztecă, g.-d. art. aztecei, pl. aztece
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
AZTÉC, Ă (< fr. {i}) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Triburi amerindiene din reg. centrală a statului Mexic, din familia de limbi uto-aztecă. A., una dintre ramurile populației cicimecilor, au coborît stepele nordice ale Mexicului precolumbian și au cucerit și supus terit. ale triburilor învecinate (toltecii, mixtecii, huaxtecii, olmecii și zapotecii) întemeind o vastă stăpînire în reg. Americii Centrale. Între 1325 și 1370 au ocupat ins. din L. Texcoco unde și-au fondat capitala statului, Tenochtitlán (astăzi Ciudad de Mexico), dînd naștere unei strălucitoare civilizații căreia i-au pus capăt conchistadorii spanioli conduși de Hernán Cortés (1519-1521). ♦ Persoană care face parte din această populație. 2. Adj. Care aparține a (1), privitor la a. ♦ Arta a. v. artă precolumbiană.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
aztec, aztecisubstantiv masculin aztecă, aztecesubstantiv feminin
- 1. Persoană care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în regiunea centrală a statului Mexic. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- Aztèque DEX '09 DEX '98 MDN '00