5 definiții pentru beaujolais
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BEAUJOLAIS s. n. Vin roșu sec din estul Franței, care este consumat de obicei la câteva luni după ce a fost produs. [Pr.: bojole] – Din n. pr. Beaujolais.
beaujolais s. n. (cuv. fr.) Vin franțuzesc din regiunea Beaujolais ◊ „În Franța noua recoltă de beaujolais va fi pusă în vânzare în noiembrie.” R.l. 15 VII 83 p. 6 [pron. bojole] (din fr. beaujolais; PR 1922)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!beaujolais (vin) (fr.) [pron. bojole] (desp. beau-jo-lais) s. n., (porții) pl. beaujolais-uri [pron. bojoleuri]
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
beaujolais (vin) (fr.) [pron. bojole] (beau-jo-lais) s. n., art. beaujolais-ul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GAMAY BEAUJOLAIS (loc. fr.) [gamé bojolé] subst. Soi de viță de vie originar din Franța, cu ciorchini mijlocii, cilindrici, boabe dese, negre; produce vinuri roșii de bună calitate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: beau-jo-lais
- pronunție: bojole
substantiv neutru (N24--) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
beaujolais, beaujolais-urisubstantiv neutru
- 1. Vin roșu sec din estul Franței, care este consumat de obicei la câteva luni după ce a fost produs. DEX '09
etimologie:
- Beaujolais DEX '09