3 definiții pentru bușai
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bușai s.n. (pop.) Bușeală. • pl. -aiuri, -aie. /de la buși.
bușáĭ n., pl. urĭ (d. bușesc). Fam. Trîntaĭ, trînteală țeapănă: ĭ-a tras un bușaĭ de-a duduit pămîntu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bușai, bușăie, s.n. (reg.) bușeală, lovitură.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bușai
bușai substantiv neutru
| substantiv neutru (N65.1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
bușai substantiv neutru
| substantiv neutru (N67) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)