opțiuni
  • info

13 definiții pentru cepeleag

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEPELEAG, -Ă, cepelegi, -ge, adj. (Reg.) Peltic. – Din ucr., rus. šepeljavyj.

CEPELEAG, -Ă, cepelegi, -ge, adj. (Reg.) Peltic. – Din ucr., rus. šepeljavyj.

cepeleag, ~ă [At: CANTEMIR, IST. 111 / V: șe~, șepeleav / Pl: ~egi, ~ege / E: ucr, rs чепелявый] 1-2 a, smf (Om) peltic. 3 sn Defect de a vorbi peltic.

CEPELEAG, -Ă, cepelegi, -e, adj. (Mold., Transilv.; despre oameni sau despre vorbire) Peltic. Și el... cepeleag cum era, că-i lipsea mulți dinți din gură... ne spunea. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 8/1. [Unii] se nasc cu gura strîmbă, ori muți, ori cepelegi. SBIERA, P. 318. Guliță (cepeleag și alintat): Să mă cobor și eu? ALECSANDRI, T. I 113. ◊ (Adverbial) Vorbea puțin cepeleag, c-un glas plîngător. BART, E. 71. Vara, plecau cu toții afară, la un unchi al lor... care... vorbea pripit și cepeleag. VLAHUȚĂ, O. A. III 14. ♦ (Substantivat, neobișnuit) Defectul de a vorbi peltic. Ce te-apucă? Gîngăvia ori cepeleagul? ALECSANDRI, T. 903.

CEPELEAG, -Ă, cepelegi, -e, adj. (Reg.) Peltic. – Ucr., rus šepeljavyj.

CEPELEAG ~eagă (~egi, ~ege) și adverbial pop. Care rostește cu greu și neclar unele consoane; peltic. Copil ~. /<rus., ucr. šepeljavy

cepeleag a. Mold. peltic: cepeleag și alintat AL. [Vechiu rom. șepeleav (Cantemir) = rus. ȘEPELĬAVIĬ].

cepeleág și (Cant.) șepeleáv, -ă adj., pl. -egĭ, -ege și -evĭ, -eve (pol. szepielak, rut. šepelĕáviĭ, rus. šepetlívyĭ, d. šepelĕátĭ, šepetátĭ, a vorbi cepeleag. V. șipot, șoptesc). Est. Peltic. Adv. Ca pelticiĭ: a vorbi cepeleag.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cepeleag (reg.) adj. m., pl. cepelegi; f. cepeleagă, pl. cepelege

cepeleag (reg.) adj. m., pl. cepelegi; f. cepeleagă, pl. cepelege

cepeleag adj. m., pl. cepelegi; f. sg. cepeleagă, pl. cepelege

cepeleag, -leagă; -legi, -lege.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CEPELEAG adj. v. peltic, sâsâit.

cepeleag adj. v. PELTIC. SÎSÎIT.

Intrare: cepeleag
cepeleag adjectiv
adjectiv (A59)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepeleag
  • cepeleagul
  • cepeleagu‑
  • cepeleagă
  • cepeleaga
plural
  • cepelegi
  • cepelegii
  • cepelege
  • cepelegele
genitiv-dativ singular
  • cepeleag
  • cepeleagului
  • cepelege
  • cepelegei
plural
  • cepelegi
  • cepelegilor
  • cepelege
  • cepelegelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cepeleag, cepeleagăadjectiv

  • 1. regional Peltic, sâsâit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: peltic sâsâit
    • format_quote Și el... cepeleag cum era, că-i lipsea mulți dinți din gură... ne spunea... CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 8/1. DLRLC
    • format_quote [Unii] se nasc cu gura strîmbă, ori muți, ori cepelegi. SBIERA, P. 318. DLRLC
    • format_quote Guliță (cepeleag și alintat): Să mă cobor și eu? ALECSANDRI, T. I 113. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Vorbea puțin cepeleag, c-un glas plîngător. BART, E. 71. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Vara, plecau cu toții afară, la un unchi al lor... care... vorbea pripit și cepeleag. VLAHUȚĂ, O. A. III 14. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat neobișnuit Defectul de a vorbi peltic. DLRLC
      • format_quote Ce te-apucă? Gîngăvia ori cepeleagul? ALECSANDRI, T. 903. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.