14 definiții pentru chiui
din care- explicative (7)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHIUI, chiui, vb. IV. Intranz. 1. A scoate un strigăt ascuțit, puternic și prelung de bucurie, de veselie, de îndemn, de chemare etc.; a chioti, a hăuli. 2. A spune strigături, a striga chiuituri (2). [Pr.: chi-u-] – Chiu + suf. -ui.
CHIUI, chiui, vb. IV. Intranz. 1. A scoate un strigăt ascuțit, puternic și prelung de bucurie, de veselie, de îndemn, de chemare etc.; a chioti, a hăuli. 2. A spune strigături, a striga chiuituri (2). [Pr.: chi-u-] – Chiu + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chiui [At: HERODOT (1645), 420 / P: chi-u~ / Pzi: chiui / E: chiu] 1 vi A scoate un strigăt ascuțit, puternic și prelung de bucurie, de îndemn etc. Si: a chioti, a hăuli. 2 vt (Pop) A chema pe cineva cu voce tare. 3 vt (Pop) A îndepărta animalele sălbatice printr-un strigăt. 4 vi A se văita. 5 vi (Fig; d. locuri) A răsuna. 6 vi (Pop) A spune strigături.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIUI, chiui, vb. IV. Intranz. 1. A striga cu voce tare, scoțînd un strigăt puternic, ascuțit și prelung, pentru a-și manifesta bucuria, veselia, plăcerea sau alt sentiment puternic, ori pentru a chema pe cineva, a-l îndemna la o acțiune, a-l alunga etc. Fetele și flăcăii chiuiau pe coasta dealurilor, și era un soare luminos, ș-un cer albastru, ș-un îndemn la viață, ca niciodată. SADOVEANU, O. III 46. Toată ceata a plecat rîzînd și chiuind de răsunau dealurile. CARAGIALE, O. III 89. Vara... chiuind, cutreieram dumbrăvile. CREANGĂ, A. 117. ◊ Fig. Bătrînele păduri vor chiui: Un tînăr soare munții grei vor naște! BENIUC, V. 46. Afară ploua rar, în stropi mari, iar vîntul învăluia ploaia și o trîntea chiuind în hanul dărăpănat. SADOVEANU, O. I 139. ◊ Tranz. (Complementul indică vorba rostită, strigătul scos) Un moț spătos a chiuit:... Urși vrei să-mpuști aice pe la noi? POEZ. N. 6. (Fig.) Cînd docul chiui încetarea lucrului, toți, într-o larmă mare, se repeziră pe punte, năpustindu-se la mal. DUNĂREANU, CH. 227. ◊ Tranz. (Rar) A chema (pe cineva) cu voce tare. De departe Moș Vîrlan începe a-l chiui. SADOVEANU, O. A. II 105. 2. A spune, a striga chiuituri sau strigături. – Pronunțat: chi-u-i. – Prez. ind. și:chiuiesc (REBREANU, R. II 189, ALECSANDRI, P. A. 114).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A CHIUI chiui intranz. (despre oameni) 1) A scoate un strigăt ascuțit, puternic și prelung (de bucurie); a hăuli; a chioti. 2) A declama chiuituri în timpul dansului; a striga. [Sil. chi-u-] /Din chiu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chiuì v. 1. a scoate strigăte (de. bucurie sau de durere); 2. a răcni din răsputeri; 3. Tr. a hori. [V. chiu].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chíuĭ și (rar) -ĭésc, a -í, v. intr. (d. chiŭ). Strig de bucurie. – Rar și chiuli (vest).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
chioi v vz chiui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chiui (a ~) (desp. chi-u-) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. chiui, 3 chiuie, imperf. 1 chiuiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să chiui, 3 să chiuie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chiui (a ~) (chi-u-) vb., ind. prez. 3 chiuie, imperf. 3 sg. chiuia; conj. prez. 3 să chiuie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chiui vb. (sil. chi-u-i), ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. chiuie, imperf. 3 sg. chiuia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chiui (ind. prez. 1 sg. chiui, 3 sg. și pl. chiuie)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
chiuiu, -ue 3 ind. și conj., -uiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHIUI vb. a chioti, a hăuli, a striga, a țipa, (pop.) a iui, (reg.) a huhura, (prin Olt. și Ban.) a hureza, (Transilv.) a ui. (~ de mama focului, la horă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHIUI vb. a chioti, a hăuli, a striga, a țipa, (pop.) a iui, (reg.) a huhura, (prin Olt. și Ban.) a hureza, (Transilv.) a ui. (~ de mama focului la horă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: chi-u-i
verb (V343) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
chiui, chiuiverb
- 1. A scoate un strigăt ascuțit, puternic și prelung de bucurie, de veselie, de îndemn, de chemare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Fetele și flăcăii chiuiau pe coasta dealurilor, și era un soare luminos, ș-un cer albastru, ș-un îndemn la viață, ca niciodată. SADOVEANU, O. III 46. DLRLC
- Toată ceata a plecat rîzînd și chiuind de răsunau dealurile. CARAGIALE, O. III 89. DLRLC
- Vara... chiuind, cutreieram dumbrăvile. CREANGĂ, A. 117. DLRLC
- Bătrînele păduri vor chiui: Un tînăr soare munții grei vor naște! BENIUC, V. 46. DLRLC
- Afară ploua rar, în stropi mari, iar vîntul învăluia ploaia și o trîntea chiuind în hanul dărăpănat. SADOVEANU, O. I 139. DLRLC
- Un moț spătos a chiuit:... Urși vrei să-mpuști aice pe la noi? POEZ. N. 6. DLRLC
- Cînd docul chiui încetarea lucrului, toți, într-o larmă mare, se repeziră pe punte, năpustindu-se la mal. DUNĂREANU, CH. 227. DLRLC
- 1.1. A chema (pe cineva) cu voce tare. DLRLCsinonime: chema
- De departe Moș Vîrlan începe a-l chiui. SADOVEANU, O. A. II 105. DLRLC
-
-
- comentariu Prezent indicativ și: chiuiesc. DLRLC
etimologie:
- Chiu + -ui. DEX '09 DEX '98