5 definiții pentru ciacău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciacău n. chipiu de paradă (în armată austro-ungară). [Ung. CSAKÓ].
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciacău (-uri), s. n. – (Trans.) Șapcă militară, chipiu. – Var. ceacău. Germ. Shako, prin intermediul mag. cśakó (DAR), cf. fr. shako.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciacău, ciacauă, s.n. (reg.; înv.) 1. Chipiu militar de paradă: „Mult umbli de rândul meu / Să-mi pui peană și ciacău” (D. Pop, 1970: 223). 2. Coif de formă cilindrică, inscripționat cu o cruce albă, folosit de colindătorii „cu steaua” (în zona Chioar). – Din magh. csákó „cască” (DER).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciacău, ciacauă, s.n. – (reg.; înv.) 1. Chipiu militar de paradă: „Mult umbli de rândul meu / Să-mi pui peană și ciacău” (D. Pop, 1970: 223). 2. Coif de formă cilindrică, inscripționat cu o cruce albă, folosit de colindătorii „cu steaua” (în zona Chioar). – Din magh. csákó „cască” (< germ. Tschako) (DER).[1]
- ciacauă nu poate fi pl. lui ciacău. — Octavian Mocanu
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciacău, -auă, s.n. – Chipiu militar de paradă: „Mult umbli de rândul meu / Să-mi pui peană și ciacău” (D. Pop 1970: 223). – Din magh. csákó (< germ. Tschako).[1]
- ciacauă nu poate fi pl. lui ciacău. — Octavian Mocanu
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |