opțiuni
  • info

7 definiții pentru ciné-vérité

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CINE-VERITE s. n. (Cin.) Gen de cinematografie care acordă mare importanță improvizației și își propune să surprindă realitatea în toată spontaneitatea ei. [Pr.: sineverite] – Cuv. fr.

CINE-VERITE s. n. (Cin.) Gen de cinematografie care acordă mare importanță improvizației și își propune să surprindă realitatea în toată spontaneitatea ei. [Pr.: sineverite] – Cuv. fr.

ciné-verité sn [At: DEX2 / V: cinema-~ / P: sineverite / E: fr ciné-vérité] Gen de cinematografie care acordă mare importanță elementelor realiste și evită efectele artistice, utilizând, deseori, actori neprofesioniști.

CINE-VERITE s.n. Metodă în cinematografie care își propune să surprindă o realitate cît mai nealterată, mai puțin artificială; cine-adevăr. [< fr. ciné-vérité – cinematograf-adevăr].

CINÉ-VERITÉ s. n. gen cinematografic care își propune să surprindă o realitate cât mai autentică. (< fr. ciné-verité)

ciné-vérité s. n. (cinem.; franțuzism) Cinematograf-adevăr ◊ „Este desigur un serial. Și este un ciné-vérité. Tipic.” R.lit. 17 III 77 p. 17. ◊ „Deși multe cuvinte din off nu se deslușesc, sensul acestor crâmpeie gen ciné-vérité pare uneori mai plin decât textul din prim plan.” R.l. 7 I 78 p. 2. ◊ „Dezvoltând în chip personal formula ciné-vérité-ului, «Cinema Action» a adus pe ecran crâmpeie «pe viu» din viața și lupta socială.” Sc. 17 X 78 p. 5 [pron. sine-verité] (din fr. ciné-vérité; cf. engl. ciné-vérité; DMN 1964, BD 1968; DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!ciné-vérité (fr.) [ciné pron. sine] s. n., art. ciné-véritéul

*ciné-vérité (fr.) [ci pron. si] s. n., art. ciné-vérité-ul corectat(ă)

Intrare: ciné-vérité
ciné-vérité2 (art. -téul) substantiv neutru (numai) singular
  • pronunție: sineverite
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciné-vérité
  • ciné-véritéul
  • ciné-véritéu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • ciné-vérité
  • ciné-véritéului
plural — —
vocativ singular —
plural —
ciné-vérité1 (art. -té-ul) substantiv neutru (numai) singular
  • pronunție: sine-verite
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciné-vérité
  • ciné-vérité-ul
  • ciné-vérité-u‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • ciné-vérité
  • ciné-vérité-ului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciné-véritésubstantiv neutru

  • 1. cinema; cinematografie Gen de cinematografie care acordă mare importanță improvizației și își propune să surprindă realitatea în toată spontaneitatea ei. DEX '09 DEX '98 DN DCR2
    sinonime: cine-adevăr
    • format_quote Este desigur un serial. Și este un ciné-vérité. Tipic. R.lit. 17 III 77 p. 17. DCR2
    • format_quote Deși multe cuvinte din off nu se deslușesc, sensul acestor crâmpeie gen ciné-vérité pare uneori mai plin decât textul din prim plan. R.l. 7 I 78 p. 2. DCR2
    • format_quote Dezvoltând în chip personal formula ciné-vérité-ului, «Cinema Action» a adus pe ecran crâmpeie «pe viu» din viața și lupta socială. Sc. 17 X 78 p. 5. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.