opțiuni
  • info

13 definiții pentru circumcide

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIRCUMCIDE, circumcid, vb. III. Tranz. A face cuiva o circumcizie. – Din lat. circumcidere.

CIRCUMCIDE, circumcid, vb. III. Tranz. A face cuiva o circumcizie. – Din lat. circumcidere.

circumcide vt [At: DA ms / Pzi: circumcid / E: lat circumcidere] A supune circumciziei.

CIRCUMCIDE vb. III. tr. A face operația de circumcizie. [P.i. circumcid. / < lat. circumcidere].

CIRCUMCIDE vb. tr. a face o operație de circumcizie. (< lat. circumcidere)

A CIRCUMCIDE circumcid tranz. A supune unei circumcizii. /<lat. circumcidere

circumcide v. a opera circumciziunea.

*circumcíd, -cís, a -cíde v. tr. (lat. circum-cidere. V. ucid, decid, inciziv). Taĭ împrejur.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

circumcide (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcid, 2 sg. circumcizi, 3 sg. circumcide; conj. prez. 1 sg. să circumcid, 3 sg. să circumcidă; ger. circumcizând; part. circumcis

circumcide (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcid; ger. circumcizând; part. circumcis

circumcide vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcid; ger. circumcizând; part. circumcis

circumcid, -cis prt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIRCUMCIDE vb. (înv.) a obrezui.

CIRCUMCIDE vb. (înv.) a obrezui.

Intrare: circumcide
verb (VT628)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • circumcide
  • circumcidere
  • circumcis
  • circumcisu‑
  • circumcizând
  • circumcizându‑
 singular plural
  • circumcide
  • circumcideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • circumcid
 (să)
  • circumcid
  • circumcideam
  • circumcisei
  • circumcisesem
a II-a (tu)
  • circumcizi
 (să)
  • circumcizi
  • circumcideai
  • circumciseși
  • circumciseseși
a III-a (el, ea)
  • circumcide
 (să)
  • circumcidă
  • circumcidea
  • circumcise
  • circumcisese
plural I (noi)
  • circumcidem
 (să)
  • circumcidem
  • circumcideam
  • circumciserăm
  • circumciseserăm
  • circumcisesem
a II-a (voi)
  • circumcideți
 (să)
  • circumcideți
  • circumcideați
  • circumciserăți
  • circumciseserăți
  • circumciseseți
a III-a (ei, ele)
  • circumcid
 (să)
  • circumcidă
  • circumcideau
  • circumciseră
  • circumciseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

circumcide, circumcidverb

  • 1. A face cuiva o circumcizie. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: obrezui
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.