9 definiții pentru clăpăugi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLĂPĂUGI, clăpăugesc, vb. IV. Refl. (Despre urechile oamenilor și ale animalelor) A atârna în jos (din cauza mărimii lor); a se pleoști. [Pr.: -pă-u-] – Din clăpăug.
CLĂPĂUGI, clăpăugesc, vb. IV. Refl. (Despre urechile oamenilor și ale animalelor) A atârna în jos (din cauza mărimii lor); a se pleoști. [Pr.: -pă-u-] – Din clăpăug.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
clăpăugi vr [At: CAMILAR, N. II, 322 / Pzi: ~ugesc / E: clăpăug] (D. urechi) A se lăsa în jos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLĂPĂUGI, clăpăugesc, vb. IV. Refl. (Despre urechile animalelor) A se lăsa în jos, a se blegi, a se pleoști. Pîntecele i se subție [calului], urechile i se clăpăugiră. CAMILAR, N. II 322.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A SE CLĂPĂUGI se ~ește intranz. (despre urechi) A se lăsa în jos (din cauza mărimilor lor); a se pleoști. [Sil. -pă-u-] /Din clăpăug
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clăpăugi (a se ~) (desp. -pă-u-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se clăpăugește, 3 pl. se clăpăugesc, imperf. 3 sg. se clăpăugea; conj. prez. 3 să se clăpăugească; ger. clăpăugindu-se
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!clăpăugi (a se ~) (-pă-u-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se clăpăugește, imperf. 3 sg. se clăpăugea; conj. prez. 3 să se clăpăugească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clăpăugi vb. (sil. -pă-u-), ind. prez. 3 sg. clăpăugește, imperf. 3 sg. clăpăugea; conj. prez. 3 sg. și pl. clăpăugească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLĂPĂUGI vb. v. blegi, pleoști.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clăpăugi vb. v. BLEGI. PLEOȘTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: clă-pă-u-gi
verb (V407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
clăpăugiverb
- 1. (Despre urechile oamenilor și ale animalelor) A atârna în jos (din cauza mărimii lor); a se pleoști. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pîntecele i se subție [calului], urechile i se clăpăugiră. CAMILAR, N. II 322. DLRLC
-
etimologie:
- clăpăug DEX '09 DEX '98