8 definiții pentru cocoloșeală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COCOLOȘEALĂ, cocoloșeli, s. f. Cocoloșire. – Cocoloși + suf. -eală.
COCOLOȘEALĂ, cocoloșeli, s. f. Cocoloșire. – Cocoloși + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cocoloșeală sf [At: DA / Pl: ~eli / E: cocoloși + -eală] 1-4 Cocoloșire (1-4). 5 (Pfm) Răsfațare. 6 (Pfm) Înfofolire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCOLOȘEALĂ, cocoloșeli, s. f. Acțiunea de a (s e) cocoloși.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cocoloșeală s. f., g.-d. art. cocoloșelii; pl. cocoloșeli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cocoloșeală s. f., g.-d. art. cocoloșelii; pl. cocoloșeli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cocoloșeală s. f., g.-d. art. cocoloșelii; pl. cocoloșeli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COCOLOȘEALĂ s. v. mușamalizare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COCOLOȘEALĂ s. cocoloșire, mușamalizare. (~ unor nereguli.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cocoloșeală, cocoloșelisubstantiv feminin
- 1. Cocoloșire, mușamalizare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cocoloșire mușamalizare
etimologie:
- Cocoloși + -eală. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.