opțiuni
  • info

12 definiții pentru conovăț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONOVĂȚ, conovețe, s. n. Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac. – Din rus., ucr. konovjaz.

CONOVĂȚ, conovețe, s. n. Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac. – Din rus., ucr. konovjaz.

conovăț sn [At: TDRG / Pl: ~vețe / E: ucr хоновязн] Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac.

CONOVĂȚ, conovețe, s. n. Funie fixată de țăruși, de care se leagă caii în bivuac. De la conovețele cailor, tresăreau din cînd în cînd vuietele înăbușite pe care le făceau animalele scuturîndu-se. SADOVEANU, F. J. 742.

CONOVĂȚ ~ețe n. înv. Funie întinsă pe țăruși de care se priponeau caii într-o tabără militară. /<rus., ucr. konovjaz

conovăț n. Mold. frânghie de care se leagă caii în bivuac. [Rus. KONOVĬAZĬ].

conovăț n., pl. ețe (rus. kono-vĕázĭ, d. konĭ, cal, și vĕazátĭ, a lega). Lemnu (leațu) de care se leagă caiĭ în tabără și în bivuac. Corlată (gratiĭ) p. fîn în grajd (Bc.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conovăț (înv.) s. n., pl. conovețe

conovăț s. n., pl. conovețe

conovăț s. n., pl. conovețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONOVĂȚ s. v. pripon.

conovăț s. v. PRIPON.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

conovăț (-țuri), s. n. – Căpăstru. Rut. konovjazj (DAR).

Intrare: conovăț
conovăț substantiv neutru
substantiv neutru (N8)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conovăț
  • conovățul
  • conovățu‑
plural
  • conovețe
  • conovețele
genitiv-dativ singular
  • conovăț
  • conovățului
plural
  • conovețe
  • conovețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conovăț, conovețesubstantiv neutru

  • 1. Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pripon
    • format_quote De la conovețele cailor, tresăreau din cînd în cînd vuietele înăbușite pe care le făceau animalele scuturîndu-se. SADOVEANU, F. J. 742. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.