2 definiții pentru conăceală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
conăceală sf [At: COSTINESCU / Pl: ~celi / E: conăci + -eală] (Înv) Conăcire.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
conăceală s.f. (înv.) 1. poposire, conăcire, popas, odihnire. 2. adăpost, găzduire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: conăceală
conăceală substantiv feminin
| substantiv feminin (F57) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||