opțiuni
  • info

13 definiții pentru crustaceu (subst.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRUSTACEU, crustacee, s. n., adj. 1. S. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. 2. Adj. Care ține de crustacee (1), privitor la crustacee. Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

crustaceu, ~ee [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ee și ~ei / E: fr crustacé cf crustă] 1 snp (Zlg) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul acoperit de o carapace chitinoasă. 2-3 sn, a (Animal) care aparține clasei crustaceelor.

CRUSTACEU, crustacee, s. n. (La pl.) Clasă de animale artropode, în general acvatice, cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. ◊ (Adjectival) Animale crustacee. [Pl. și: (m.) crustacei] – Din fr. crustacé.

CRUSTACEU, crustacee, s. n. Nume generic dat unor animale cu corpul alcătuit din segmente și acoperit cu o crustă groasă formată din chitină impregnată cu calcar. Racul este un crustaceu. – Pl. și: (s. m.) crustacei (C. PETRESCU, Î. X 14).

CRUSTACEU, -EE I. adj. care formează o crustă. II. s. n. pl. clasă de artropode acvatice, cu respirație branhială și corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar. (< fr. crustacé/s/)

CRUSTACEU ~e n. 1) la pl. Clasă de animale nevertebrate cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă (reprezentanți: racul, crabul, langusta). 2) Animal din această clasă. [Sil. -ta-ceu] /<fr. crustacé

crustaceu a. acoperit cu o coajă. ║ f. pl. crustacee, clasă de animale articulate acvatice, a căror epidermă e înfășurată cu o materie calcară, ca racul.

*crustacéŭ, -ée adj., pl. eĭ, ee (d. crustă cu sufixu latin -aceŭ ca’n galinaceŭ). Zool. Cu crustă, ca raciĭ. S. n. pl. Animale cu crustă.

CRUSTACEE s.n.pl. Clasă de artropode acvatice, cu corpul acoperit cu o crustă chitinoasă impregnată cu calcar; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. crustaceu. / < fr. crustacés, cf. lat. crusta – crustă].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

crustaceu2 s. n., pl. crustacee

crustaceu2 s. n., pl. crustacee

crustaceu s. n., adj. n., pl. crustacee

crustaceu, pl. crustacee

Intrare: crustaceu (subst.)
crustaceu1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
plural
  • crustacee
  • crustaceele
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
plural
  • crustacee
  • crustaceelor
vocativ singular —
plural —
crustaceu2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crustaceu
  • crustaceul
  • crustaceu‑
plural
  • crustacei
  • crustaceii
genitiv-dativ singular
  • crustaceu
  • crustaceului
plural
  • crustacei
  • crustaceilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

crustaceu, crustaceesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Clasă de animale artropode, în general acvatice (cu respirație branhială), cu corpul alcătuit din segmente acoperite cu o carapace chitinoasă (impregnată cu calcar). DEX '09 DLRLC DN MDN '00
    • 1.1. (la) singular Animal care face parte din această clasă. DEX '09 DN
      • format_quote Racul este un crustaceu. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.