2 definiții pentru cuțitoi (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cuțitoi1 [At: DOSOFTEI, V. S. 21 / Pl: ~oaie / E: cuțit + -oi] 1 sn Cuțit mare (arcuit la vârf) Si: cuțitoaie (6). 2 sn Cuțitoaie (1). 3 sm (Iht; csnp) Zvârlugă (Cobites taenie).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuțitoi, cuțitoaie, s.n. – Unealtă dintr-o lamă ascuțită, cu două mânere, folosită la netezit, îndreptat sau răzuit lemnul (Bilțiu, 2010). – Din cuțit (< lat. *cotitus) + suf. -oi (MDA).[1]
- Corectat de la s.f. la s.n. — Octavian Mocanu
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: cuțitoi (s.n.)
cuțitoi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)