decât [At: PSALT. SCH. 117/9 / E: de⁴ + cât] 1 av Introduce complementul comparativ al inegalității mai bun decât el. 2 av (Restrictiv, în construcții negative) Numai. 3 av (Îe) N-ai ~ să... Este singurul lucru care îți rămâne de făcut. 4 av (Îae) Ești liber să... 5 av (Îae) Încearcă, dacă vrei. 6 av (Îe) N-ai ~! Puțin îmi pasă dacă o faci. 7 pp Exprimă corelarea dintre două acțiuni, două grade diferite în cadrul unei comparații de inegalitate mai mare decât casa. 8 c Introduce o propoziție circumstanțială de inegalitate mai mult credea decât știa. 9 pp Exprimă raportul de opoziție între două obiecte îi place mai mult distracția decât munca. 10 pp Exprimă exceptarea unui element prin raportare negativă nu-i place decât laptele. 11 c Introduce o circumstanțială de excepție nu face altceva decât să citească. 12 c (Pop; adversativ) Însă. 13 c (Pop; șîc ~ că) Numai că.

DECÂT¹ prep. (exprimă raporturi comparative) Ca. Acolo e mai bine decât aici. S-a ridicat mai sus decât casa. /de + cât

DECÂT² conj. (exprimă raporturi comparative de excepție) Mai mult vorbește decât lucrează. Nu vreau decât să-l văd. /de + cât

DECÎT¹ prep. Introduce al doilea termen al unei comparații. a) (Se compară două obiecte avînd aceeași însușire) Și ei au fost mai tari decît durerea. BANUȘ, B. 43. Era mai mică decît mine. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 40. Bordeiul moșneagului se prefăcuse într-un palat mult mai strălucitor decît al împăratului. CREANGĂ, P. 85. ◊ (Rar, cu inversarea celor doi termeni ai comparației) Decît stelele, împărățiile și sfetnicii, se află o orînduire mai înaltă. SADOVEANU, D. P. 140. ◊ (Se compară două acțiuni) Vrei să te convingi că glasul meu îi interesează mai mult decît al tău? ISAC, O. 223. Știu grecește mai mult decît oricare tînăr de vrîsta mea. NEGRUZZI, S. I 9. ◊ (Se compară însușirile aceluiași obiect în momente diferite) Ne-am urmat drumul nostru, fără a fi mai fuduli decît înainte, dar mult mai voioși la suflet. ALECSANDRI, O. P. 237. b) (Cu valoare de conjuncție; se compară între ele două acțiuni diferite, decît introducînd o propoziție modală care exprimă al doilea termen al comparației) Pădurile și satele... le ghicea mai mult decît le vedea. MACEDONSKI, O. III 12. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau la optativ-condițional, introduce un termen al comparației, celălalt termen fiind de obicei introdus prin adv. «mai bine») În loc să... Da decît să-mi pușc mîndreța de cal, trag un galop pîn’ la jandari. CAMILAR, N. I 315. Decît să-ți încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa. ISPIRESCU, L. 43. Decît să încurci numai așa lumea, mai bine să șezi departe. CREANGĂ, P. 186. Decît să tot vii la noi, Mai bin’ meri (= mergi), badeo, la boi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 460.

DECÎT² adv. (Cu sens restrictiv, după un verb la forma negativă corespuntînd lui «numai» dintr-o propoziție afirmativă) Nu ridică mîna decît spre a-și potrivi mai bine pe cap chipiul. CAMILAR, N. I 262. Vagoanele nu circulau decît cu perdelele trase. CAMIL PETRESCU, U. N. 6. Nu se auzeau decît greierii și cosașii. IBRĂILEANU, A. 150. Dar pe drum nu alerga decît praful rificat de un vînt băltăreț. MACEDONSKI, O. III 5. Căutînd într-o parte și în alta... nu găsi decît un tron odorogit. ISPIRESCU, L. 10. ◊ (Precedat de un adjectiv sau un pronume nehotărît) N-a fost altceva decît gura lumii. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 31. Ca să scapi de pedeapsă, alt chip nu e, decît să te duci să-mi aduci pe fata lui Verdeș-Împărat. ISPIRESCU, L. 42. N-am altă mîngîiere... Decît să-nalț la tine duioasa mea gîndire, Steluță zîmbitoare. ALECSANDRI, P. A. 63. (În întrebări retorice) Căci pentru care altă minune decît tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri. EMINESCU, O. I 232. ◊ (Învechit, urmat de «numai») Nici pot ave mîngîiere, Decît numai în suspinuri. CONACHI, P. 100. Ah! și scrisul nu-mi sporește decît numai cătră tine. id. ib. 104. ◊ Expr. N-am (n-ai etc.) decît să... = a) singurul lucru care îmi (sau îți etc.) rămîne de făcut este să..., îți recomand să... Iată pistolul... îl țiu eu, n-ai decît să tragi piedica. NEGRUZZI, S. I 23; b) sînt (ești etc.) liber să..., dacă vreau (vrei etc.). N-are decît să se ascundă, dacă îi e frică. CAMIL PETRESCU, T. II 370. Tu n-ai decît să strîngi baierele pungii. ALECSANDRI, P. 1236. N-ai (n-are etc.) decît! = poți (poate etc.) s-o faci (facă etc.), puțin îmi pasă. Știu că o să mă împușcați... a spus el, cu glas hotărît Curții. N-aveți decît! CAMILAR, N. I 365. Annie strîmbă din nas... Sabina strînse din umeri la acest refuz: – N-ai decît! C. PETRESCU, C. V. 116. ♦ (La începutul unei fraze, cu valoare de conjuncție adversativă față de fraza anterioară) Dar, însă, numai (că). Decît, cuconu Ioniță era din acei oameni așezați la minte și la simțire, care, pentru a potrivi măsura, aruncă tot ce găsesc în cumpăna amarurilor vieții. HOGAȘ, DR. II 94. Decît, fugind astfel de locurile luminate de știință și tot așezîndu-se în locurile mai întunecoase, lumea transcendentă și transcendentală pățește cîteodată, sărmana, ca vai de ea. GHEREA, ST. CR. II 20. Afurisita de turbincă mă vîră în toate boalele... Decît n-am încotro; trebuie să mă duc. CREANGĂ, P. 314.

+decât¹ (ca; comparativ cu; cu excepția; în afară de) prep. (Cântă mai bine ~ mine. N-au publicat pe altcineva ~ pe el.)

decât³ (față de cât) conjcț. (Mai mult stă ~ muncește.)

*decât² conjcț. (mai mult stă ~ muncește)

decât.

decît (spre deosebire de; de cît)

DU SUBLIME AU RIDICULE IL N’Y A QU’UN PAS (fr.) de la sublim la ridicol nu este decât un pas – Cuvinte pe care le-ar fi rostit Napoleon atunci când, aflat pe culmile gloriei, a suferit marea înfrângere de la Berezina.