9 definiții pentru demultiplica
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEMULTIPLICA, demultiplic, vb. I. Tranz. A transforma cu ajutorul unui angrenaj o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată. – Din fr. démultiplier (prin apropiere de multiplica).
DEMULTIPLICA, demultiplic, vb. I. Tranz. A transforma cu ajutorul unui angrenaj o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată. – Din fr. démultiplier (prin apropiere de multiplica).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
demultiplica vt [At: DL / Pzi: demultiplic / E: fr démultiplier] (Teh) A transforma cu ajutorul unui angrenaj o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMULTIPLICA, demultiplic, vb. I. Tranz. A transforma o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată, cu ajutorul unui angrenaj etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMULTIPLICA vb. I. tr. A încetini printr-un angrenaj etc. o mișcare de rotație. [P.i. demultiplic. / < de- + multiplica, cf. fr. démultiplier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMULTIPLICA vb. tr. a încetini printr-un angrenaj o mișcare de rotație. (după fr. démultiplier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEMULTIPLICA demultiplic tranz. (mișcări de rotație) A transforma în altă mișcare de rotație mai înceată cu ajutorul unui angrenaj. /<fr. démultiplier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
demultiplica (a ~) (desp. -ti-pli-) vb., ind. prez. 1 sg. demultiplic, 2 sg. demultiplici, 3 demultiplică; conj. prez. 1 sg. să demultiplic, 3 să demultiplice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
demultiplica (a ~) (-ti-pli-) vb., ind. prez. 3 demultiplică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
demultiplica vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. demultiplic, 3 sg. și pl. demultiplică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ti-pli-ca
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
demultiplica, demultiplicverb
- 1. A transforma cu ajutorul unui angrenaj o mișcare de rotație în altă mișcare de rotație mai înceată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- démultiplier (prin apropiere de multiplica). DEX '09 DEX '98 DN