6 definiții pentru desculța
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *disculciare sau din rom. desculț.
DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *disculciare sau din rom. desculț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
desculța [At: LB / V: (reg) dis~ / Pzi: desculț / E: ml disculcio, -are] 1-2 vtr (Trs; c.i. încălțămintea) A (se) descălța. 3 vt A pârli unghiile porcului pentru a fi ușor de smuls.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. (Regional) A-și scoate încălțămintea; a se descălța. De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. ◊ Tranz. Îl desculță de cizme.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
desculța vb., ind. prez. 1 sg. desculț, 3 sg. și pl. desculță
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESCULȚA vb. v. descălța, scoate, trage.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desculța vb. v. DESCĂLȚA. SCOATE. TRAGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT1) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
desculța, desculțverb
- 1. A (se) descălța. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: descălța
- De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. DLRLC
- Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. DLRLC
- Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. DLRLC
- Îl desculță de cizme. DLRLC
-
etimologie:
- *disculciare DEX '09 DEX '98
- desculț DEX '09 DEX '98