6 definiții pentru desculța

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *disculciare sau din rom. desculț.

DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. și tranz. (Reg.) A (se) descălța. – Lat. *disculciare sau din rom. desculț.

desculța [At: LB / V: (reg) dis~ / Pzi: descu / E: ml disculcio, -are] 1-2 vtr (Trs; c.i. încălțămintea) A (se) descălța. 3 vt A pârli unghiile porcului pentru a fi ușor de smuls.

DESCULȚA, desculț, vb. I. Refl. (Regional) A-și scoate încălțămintea; a se descălța. De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. ◊ Tranz. Îl desculță de cizme.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

desculța vb., ind. prez. 1 sg. desculț, 3 sg. și pl. desculță

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DESCULȚA vb. v. descălța, scoate, trage.

desculța vb. v. DESCĂLȚA. SCOATE. TRAGE.

Intrare: desculța
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desculța
  • desculțare
  • desculțat
  • desculțatu‑
  • desculțând
  • desculțându‑
singular plural
  • desculță
  • desculțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • descu
(să)
  • descu
  • desculțam
  • desculțai
  • desculțasem
a II-a (tu)
  • desculți
(să)
  • desculți
  • desculțai
  • desculțași
  • desculțaseși
a III-a (el, ea)
  • desculță
(să)
  • desculțe
  • desculța
  • desculță
  • desculțase
plural I (noi)
  • desculțăm
(să)
  • desculțăm
  • desculțam
  • desculțarăm
  • desculțaserăm
  • desculțasem
a II-a (voi)
  • desculțați
(să)
  • desculțați
  • desculțați
  • desculțarăți
  • desculțaserăți
  • desculțaseți
a III-a (ei, ele)
  • desculță
(să)
  • desculțe
  • desculțau
  • desculța
  • desculțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desculța, descuverb

  • 1. regional A (se) descălța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: descălța
    • format_quote De dragul tău să mă desculț? Ei, iacă! COȘBUC, P. I 170. DLRLC
    • format_quote Dete de un vad, pre unde i să păru că ar putea trece. Deci să desculță... și plecă prin Dunăre. RETEGANUL, P. III 5. DLRLC
    • format_quote Părăuț cu apă rece, Desculța-m-oi și te-oi trece. Desculța-m-oi de-un picior Și te-oi trece cu mult dor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 141. DLRLC
    • format_quote Îl desculță de cizme. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.