opțiuni
  • info

12 definiții pentru dezavantaja

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZAVANTAJA, dezavantajez, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). – Din fr. désavantager.

DEZAVANTAJA, dezavantajez, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). – Din fr. désavantager.

dezavantaja vt [At: CADE / Pzi: ~jez / E: fr désavantager] 1 A crea un dezavantaj (2), punând (pe cineva) într-o situație defavorabilă Si: dezavantajat1 (1). 2 (D. haine) A scoate în evidență anumite defecte fizice.

DEZAVANTAJA, dezavantajez, vb. I. Tranz. A nu favoriza, a păgubi (pe cineva); a pune (pe cineva) într-o situație de inferioritate.

DEZAVANTAJA vb. I. tr. A pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jînd. / cf. fr. désavantager].

DEZAVANTAJA[1] vb. tr. a pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj; a prejudicia. (< fr. désavantager) corectat(ă)

  1. În original: DEZAVANTAJ. — cata

A DEZAVANTAJA ~ez tranz. (persoane) A pune în dezavantaj; a defavoriza. /<fr. désavantager

* dezavantajéz v. tr. (fr. désavantager). Fac să fie inferior, fac să peardă: concurența luĭ mă dezavantajează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezavantaja (a ~) (desp. de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. dezavantajez, 3 dezavantajează, 1 pl. dezavantajăm; conj. prez. 1 sg. să dezavantajez, 3 să dezavantajeze; ger. dezavantajând

!dezavantaja (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezavantajează, 1 pl. dezavantajăm; conj. prez. 3 să dezavantajeze; ger. dezavantajând

dezavantaja vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezavantajez, 3 sg. și pl. dezavantajează, 1 pl. dezavantajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. dezavantajeze; ger. dezavantajând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZAVANTAJA vb. a defavoriza, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

DEZAVANTAJA vb. a defavoriza, (fig.) a handicapa. (Statura îl ~.)

Intrare: dezavantaja
  • silabație: de-za-, dez-a- info
verb (VT203)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezavantaja
  • dezavantajare
  • dezavantajat
  • dezavantajatu‑
  • dezavantajând
  • dezavantajându‑
 singular plural
  • dezavantajează
  • dezavantajați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezavantajez
 (să)
  • dezavantajez
  • dezavantajam
  • dezavantajai
  • dezavantajasem
a II-a (tu)
  • dezavantajezi
 (să)
  • dezavantajezi
  • dezavantajai
  • dezavantajași
  • dezavantajaseși
a III-a (el, ea)
  • dezavantajează
 (să)
  • dezavantajeze
  • dezavantaja
  • dezavantajă
  • dezavantajase
plural I (noi)
  • dezavantajăm
 (să)
  • dezavantajăm
  • dezavantajam
  • dezavantajarăm
  • dezavantajaserăm
  • dezavantajasem
a II-a (voi)
  • dezavantajați
 (să)
  • dezavantajați
  • dezavantajați
  • dezavantajarăți
  • dezavantajaserăți
  • dezavantajaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezavantajează
 (să)
  • dezavantajeze
  • dezavantajau
  • dezavantajară
  • dezavantajaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezavantaja, dezavantajezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.