opțiuni
  • info

6 definiții pentru dezeșua

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZEȘUA, dezeșuez, vb. I. Tranz. A repune în stare de plutire o navă eșuată. [Pr.: -șu-a] – Din fr. déséschouer.

DEZEȘUA, dezeșuez, vb. I. Tranz. A repune în stare de plutire o navă eșuată. [Pr.: -șu-a] – Din fr. déséschouer.

dezeșua vt [At: DEX / P: ~șu-a / Pzi: ~uez / E: fr déséchouer] A repune în stare de plutire o navă eșuată.

DEZEȘUA vb. tr. a repune pe linia de plutire o navă eșuată; a despotmoli. (< fr. déséchouer)

dezeșua vb. I (mar.) A repune în funcțiune o navă eșuată ◊ „În jurnalele de bord de la căpitănie a fost înscris un fapt notat laconic: «Eșuat un cargou la mila 31, ora unsprezece [...] La ora cincisprezece dezeșuat».” R.l. 21 I 71 p. 2. ◊ „În portul nostru maritim o navă a eșuat pe stâncile din dreptul localității Agigea, la circa 1 km în larg. Încercările echipajului de a dezeșua vasul cu forțe proprii au rămas fără rezultat.” Sc. 13 III 72 p. 2 (din fr. déséchouer; DEX-S)

A DEZEȘUA ~ez tranz. (nave eșuate) A repune în stare de plutire. [Sil. -e-șu-a] /dez- + a eșua

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezeșua vb. → eșua

Intrare: dezeșua
verb (VT214)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezeșua
  • dezeșuare
  • dezeșuat
  • dezeșuatu‑
  • dezeșuând
  • dezeșuându‑
 singular plural
  • dezeșuează
  • dezeșuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezeșuez
 (să)
  • dezeșuez
  • dezeșuam
  • dezeșuai
  • dezeșuasem
a II-a (tu)
  • dezeșuezi
 (să)
  • dezeșuezi
  • dezeșuai
  • dezeșuași
  • dezeșuaseși
a III-a (el, ea)
  • dezeșuează
 (să)
  • dezeșueze
  • dezeșua
  • dezeșuă
  • dezeșuase
plural I (noi)
  • dezeșuăm
 (să)
  • dezeșuăm
  • dezeșuam
  • dezeșuarăm
  • dezeșuaserăm
  • dezeșuasem
a II-a (voi)
  • dezeșuați
 (să)
  • dezeșuați
  • dezeșuați
  • dezeșuarăți
  • dezeșuaserăți
  • dezeșuaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezeșuează
 (să)
  • dezeșueze
  • dezeșuau
  • dezeșuară
  • dezeșuaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezeșua, dezeșuezverb

  • 1. A repune în stare de plutire o navă eșuată. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: despotmoli
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.