opțiuni
  • info

9 definiții pentru dezmăța

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZMĂȚA, dezmăț, vb. I. Refl. (Rar) A se destrăbăla. – Din dezmățat (derivat regresiv).

DEZMĂȚA, dezmăț, vb. I. Refl. (Rar) A se destrăbăla. – Din dezmățat (derivat regresiv).

dezmăța [At: VALIAN, V. / S și: (înv) desm~ / Pzi: dezmăț / E: dezmățat] 1-2 vtr (Înv; d. țesături) A (se) zdrențui. 3 vr (D. oameni) A umbla cu hainele desfăcute, rupte, murdare etc. 4 vr (D. oameni) A duce o viață de dezmăț (1) Si: a se destrăbăla, a se desfrâna, a se deprava. 5 vt (Înv; c.i. bunuri materiale, bani) A risipi.

DEZMĂȚA, dezmățez, vb. I. Refl. (Rar) A se destrăbăla. – Din des1- + maț(e).

A SE DEZMĂȚA mă dezmăț intranz. rar 1) A duce o viață de plăceri ușoare; a trăi în dezmăț; a se desfrâna; a se destrăbăla; a se strica; a se deprava. 2) A deveni neglijent, dezordonat; a se deșănța. /Din dezmățat

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezmăța (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă dezmăț, 2 sg. te dezmeți, 3 se dezmață; conj. prez. 1 sg. să mă dezmăț, 3 să se dezmețe; imper. 2 sg. afirm. dezmață-te; ger. dezmățându-mă

!dezmăța (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă dezmăț, 2 sg. te dezmeți, 3 se dezmață; conj. prez. 3 să se dezmețe

dezmăța vb., ind. prez. 1 sg. dezmăț, 2 sg. dezmeți, 3 sg. dezmață; conj. prez. 3 sg. și pl. dezmețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZMĂȚA vb. v. corupe, decădea, deprava, desfrâna, destrăbăla, perverti, strica, vicia.

dezmăța vb. v. CORUPE. DECĂDEA. DEPRAVA. DESFRÎNA. DESTRĂBĂLA. PERVERTI. STRICA. VICIA.

Intrare: dezmăța
dezmăța1 (1 -ț) verb grupa I conjugarea I reflexiv
verb (V34)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezmăța
  • dezmățare
  • dezmățat
  • dezmățatu‑
  • dezmățând
  • dezmățându‑
 singular plural
  • dezmață
  • dezmățați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezmăț
 (să)
  • dezmăț
  • dezmățam
  • dezmățai
  • dezmățasem
a II-a (tu)
  • dezmeți
 (să)
  • dezmeți
  • dezmățai
  • dezmățași
  • dezmățaseși
a III-a (el, ea)
  • dezmață
 (să)
  • dezmețe
  • dezmăța
  • dezmăță
  • dezmățase
plural I (noi)
  • dezmățăm
 (să)
  • dezmățăm
  • dezmățam
  • dezmățarăm
  • dezmățaserăm
  • dezmățasem
a II-a (voi)
  • dezmățați
 (să)
  • dezmățați
  • dezmățați
  • dezmățarăți
  • dezmățaserăți
  • dezmățaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezmață
 (să)
  • dezmețe
  • dezmățau
  • dezmățară
  • dezmățaseră
dezmăța2 (1 -țez) verb grupa I conjugarea a II-a reflexiv
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezmăța
  • dezmățare
  • dezmățat
  • dezmățatu‑
  • dezmățând
  • dezmățându‑
 singular plural
  • dezmățează
  • dezmățați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezmățez
 (să)
  • dezmățez
  • dezmățam
  • dezmățai
  • dezmățasem
a II-a (tu)
  • dezmățezi
 (să)
  • dezmățezi
  • dezmățai
  • dezmățași
  • dezmățaseși
a III-a (el, ea)
  • dezmățează
 (să)
  • dezmățeze
  • dezmăța
  • dezmăță
  • dezmățase
plural I (noi)
  • dezmățăm
 (să)
  • dezmățăm
  • dezmățam
  • dezmățarăm
  • dezmățaserăm
  • dezmățasem
a II-a (voi)
  • dezmățați
 (să)
  • dezmățați
  • dezmățați
  • dezmățarăți
  • dezmățaserăți
  • dezmățaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezmățează
 (să)
  • dezmățeze
  • dezmățau
  • dezmățară
  • dezmățaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezmăța, dezmățverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.