2 definiții pentru diasporean

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

diasporean, -ă adj. (Persoană) Din diaspora ◊ „O singură eventualitate ar putea unifica fracțiunile românilor diasporeni [...] Au avut loc două congrese ale românilor de pretutindeni: unul la Mamaia [...] cu pretutindenarii noștri din Occident [...]” Cuvântul 43/93 p. 4 (din diaspora + -ean)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+diasporean (fam.) (desp. di-as-po-/-a-spo-) adj. m., s. m., pl. diasporeni; adj. f., s. f. diasporea, pl. diasporene

Intrare: diasporean
diasporean1 (adj.) adjectiv
  • silabație: di-as-po-rean, di-a-spo-rean info
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diasporean
  • diasporeanul
  • diasporea
  • diasporeana
plural
  • diasporeni
  • diasporenii
  • diasporene
  • diasporenele
genitiv-dativ singular
  • diasporean
  • diasporeanului
  • diasporene
  • diasporenei
plural
  • diasporeni
  • diasporenilor
  • diasporene
  • diasporenelor
vocativ singular
plural
diasporean2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: di-as-po-rean, di-a-spo-rean info
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diasporean
  • diasporeanul
plural
  • diasporeni
  • diasporenii
genitiv-dativ singular
  • diasporean
  • diasporeanului
plural
  • diasporeni
  • diasporenilor
vocativ singular
plural
diasporeană substantiv feminin
  • silabație: di-as-po-rea-nă, di-a-spo-rea-nă info
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diasporea
  • diasporeana
plural
  • diasporene
  • diasporenele
genitiv-dativ singular
  • diasporene
  • diasporenei
plural
  • diasporene
  • diasporenelor
vocativ singular
plural