9 definiții pentru ferica

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ferica1 vt [At: COD. VOR. 133/10 / V: ~reca / Pzi: feric / E: ferice] (Înv; în literatura bisericească veche) 1 A ferici (3). 2 A numi pe cineva fericit. 3 A slăvi. 4 (Fșa) A face bine (cuiva). 5 (Reg) A binecuvânta.

†FERICA (-ic) vb. tr. Trans. 1 A ferici, a socoti fericit 2 A ura: acela își ferică lui și rău, care altuia ferică ȚICH. [lat. *felīcare].

FERICA vb. (Ban., Trans. SV) A socoti pe cineva fericit. C: Au pomeni-te-vor Ceia carii în moarte Zac în triste gropnițe Au ferica-te-vor. VCC, 15. Ferik. Laudo. Beatifico. AC, 339. // A: Și-n săbor de gloate să-l ridice Și-n scaun de bătrîni să-l ferice. DOSOFTEI, VS. Etimologie: ferice. Vezi și fericat, fericăciune.

fericá, V. fericesc.

fereca1 v vz ferica2

†FERECA2 (-ec) = FERICA.

FERICAT adj. p. FERICA Fericit: fericați flămînzii și însetoșații, că aceia sătura-se-vor COR..

fericésc v. tr. (d. ferice). Fac fericit. Consider fericit: nu ferici pe nimenĭ! – Vechĭ, feríc, a -á, fericesc, socotesc fericit. Ban. Urez.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ferica vb. I (înv.) 1. a ferici (pe cineva); a socoti pe cineva fericit. 2. a face bine cuiva.

Intrare: ferica
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferica
  • fericare
  • fericat
  • fericatu‑
  • fericând
  • fericându‑
singular plural
  • feri
  • fericați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • feric
(să)
  • feric
  • fericam
  • fericai
  • fericasem
a II-a (tu)
  • ferici
(să)
  • ferici
  • fericai
  • fericași
  • fericaseși
a III-a (el, ea)
  • feri
(să)
  • ferice
  • ferica
  • ferică
  • fericase
plural I (noi)
  • fericăm
(să)
  • fericăm
  • fericam
  • fericarăm
  • fericaserăm
  • fericasem
a II-a (voi)
  • fericați
(să)
  • fericați
  • fericați
  • fericarăți
  • fericaserăți
  • fericaseți
a III-a (ei, ele)
  • feri
(să)
  • ferice
  • fericau
  • ferica
  • fericaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)