7 definiții pentru fetva

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fetva sf [At: E. KOGĂLNICEANU, ap. LET. III, 276/11 / V: ~tfa / Pl: ~le / E: tc fetva] (Iuz) Decizie legală, dată de un muftiu, în epoca fanariotă.

‡FETVA (pl. -vale) sf. Sentință dată de un muftiu [tc.].

fetvà f. sentință dată de muftiu în cazuri dificile: Hafis Pașa dobândi dela muftiul o fetva BĂLC. [Turc. FETVÁ].

fetvá f., pl. ále (tur. fetvá). Deciziunea dogmatică a mareluĭ șeic sau a unuĭ muftiŭ la Turcĭ. – Scris și fetfa.

fetfa sf vz fetva

fetfá, V. fetva.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fetva (-ale), s. f. – (Înv.) Sentință, hotărîre a unui muftiu. Tc. fetva. Sec. XVIII.

Intrare: fetva
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fetva
  • fetvaua
plural
  • fetvale
  • fetvalele
genitiv-dativ singular
  • fetvale
  • fetvalei
plural
  • fetvale
  • fetvalelor
vocativ singular
plural
fetfa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.