2 definiții pentru fierăstău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fĭerăstrăŭ și herăstrăŭ n., pl. aĭe și ăĭe (ung. *fürésztö din fürész, fĭerăstrăŭ, și contaminat de fier). Vest. Un instrument compus dintr’o lamă dințată fixată în niște lemne și întrebuințat la tăĭat lemnele rozîndu-le. Joagăr, gater. Fabrică de tăĭat lemnele și de făcut scîndurĭ. – În Trans. și ferăstrăŭ, ferezăŭ și firisăŭ, în Mold. nord feresăŭ, feresăŭ (pop. he-) și serisăŭ, în Mold. sud feresteŭ, în Munt. est ferăstrăŭ și fĭerăstăŭ (pop. hĭe-). V. și firez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!fierăstrău s. n., art. fierăstrăul; pl. fierăstraie

Intrare: fierăstău
fierăstău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fierăstău
  • fierăstăul
plural
  • fierăstaie
  • fierăstaiele
genitiv-dativ singular
  • fierăstău
  • fierăstăului
plural
  • fierăstaie
  • fierăstaielor
vocativ singular
plural