7 definiții pentru fătoi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FĂTOI, fătoaie, s. n. (Fam.) Augmentativ al lui fată; fată robustă, voinică, care seamănă mai mult a bărbat. – Fată + suf. -oi.
fătoi sn [At: ALECSANDRI, T. 339 / Pl: ~oaie / E: fată + -oi] (Fam; prt) Fată voinică (și înaltă) cu trăsături ca ale unui bărbat Si: fătăloancă, (Mol) fătătoi, (Trs) fătoc, (Ban) fătocină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FĂTOI, fătoaie, s. n. (Fam. și peior.) Augmentativ al lui fată; fată robustă, voinică, care seamănă mai mult a bărbat. – Fată + suf. -oi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FĂTOI s. n. (Familiar, rar) Augmentativ (cu nuanță peiorativă) al lui fată; fată robustă, voinică, care seamănă mai mult a bărbat. Parcă nu-mi vine a crede că-i ea..; Dintr-atîtica s-o făcut coșcoge fătoi! ALECSANDRI, T. I 43.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fătoi (fam.) s. n., pl. fătoaie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fătoi (fam.) s. n., pl. fătoaie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fătoi s. n., pl. fătoaie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N66) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
fătoi, fătoaiesubstantiv neutru
- 1. Augmentativ al lui fată; fată robustă, voinică, care seamănă mai mult a bărbat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Parcă nu-mi vine a crede că-i ea..; Dintr-atîtica s-o făcut coșcoge fătoi! ALECSANDRI, T. I 43. DLRLC
-
etimologie:
- Fată + -oi. DEX '98 DEX '09