13 definiții pentru gratifica
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRATIFICA, gratific, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată. ♦ Fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier, lat. gratificare.
GRATIFICA, gratific, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată. ♦ Fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier, lat. gratificare.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gratifica vt [At: DL / Pzi: ~tific / E: fr gratifier, lat gratificare] 1 A acorda cuiva o gratificație (sau o favoare). 2 (Pex; fig) A atribui ceva cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRATIFICA, gratific, vb. I. Tranz. A acorda cuiva o favoare, o recompensă; a răsplăti.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRATIFICA vb. I. tr. A da cuiva o răsplată, a acorda o favoare. [P.i. gratific, 3,6 -că. / < lat., it. gratificare, cf. fr. gratifier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRATIFICA vb. tr. a acorda o recompensă, o favoare. ◊ (fig.) a atribui cuiva ceva. (< fr. gratifier, lat. gratificare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A GRATIFICA gratific tranz. (persoane) A răsplăti printr-o gratificație. /<lat. gratificari, fr. gratifier
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gratificà v. a acorda un dar, o favoare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*gratífic, a -á v. tr. (lat. gratífico, -áre și -cor, -cari, d. gratus, plăcut, și fácere, a face). Acord o favoare, o recompensă, o gratificațiune.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gratifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. gratific, 2 sg. gratifici, 3 gratifică; conj. prez. 1 sg. să gratific, 3 să gratifice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gratifica (a ~) vb., ind. prez. 3 gratifică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gratifica vb., ind. prez. 1 sg. gratific, 3 sg. și pl. gratifică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gratifica (ind. prez. 3 sg. și pl. gratifică)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
gratific.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
gratifica, gratificverb
- 1. A acorda cuiva o gratificație, o favoare sau o răsplată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: răsplăti
- 1.1. A atribui cuiva ceva. DEX '09 DEX '98 MDN '00
-
etimologie:
- gratifier DEX '09 DEX '98 DN
- gratificare DEX '09 DEX '98 DN