opțiuni
  • info

10 definiții pentru hirudineu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIRUDINEU, hirudinee, s. n. (La pl.) Clasă de viermi din încrengătura anelidelor, cu corpul segmentat, turtit dorsoventral,[1] cu câte o ventuză la extremități, care trăiesc în apă dulce și sug sânge (Hirudinea); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Pl. și: (m.) hirudinei] – Din fr. hirudinée. corectat(ă)

  1. În original: dorso-ventral (nejustificat, întrucât cuvântul dorsoventral există, legat, în DEX ’09). — cata

hirudineu sn [At: DEX / Pl: ~ee / E: fr hirudinées] (Zlg) 1 (Lpl) Clasă de viermi din încrengătura anelidelor, cu corpul segmentat, turtit dorsoventral, cu câte o ventuză la extremități, care trăiesc în apă dulce și sug sânge (Hirudinea). 2 (Șls) Animal din clasa hirudinee (1).

HIRUDINEU, hirudinei, s. m. (La pl.) Clasă de viermi din încrengătura anelidelor, cu corpul segmentat, turtit dorsoventral, cu câte o ventuză la extremități, care trăiesc în apă dulce și sug sânge (Hirudinea); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. hirudinées.

HIRUDINEU ~e n. 1) la pl. Clasă de viermi cu corpul segmentat și turtit, care trăiesc în apă dulce și sug sânge. 2) Vierme din această clasă. /<fr. hirudinées

HIRUDINEE s.n.pl. Clasă de anelide avînd ca tip lipitoarea; (la sg. hirudineu) animal din această clasă; lipitoare. [Pron. -ne-e, sg. invar. / < fr. hirudinées, cf. lat. hirudo – lipitoare].

HIRUDINEE s. n. pl. clasă de anelide hematofage, cu corpul segmentat: lipitoarea. (< fr. hirudinées)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hirudineu s. n., art. hirudineul; pl. hirudinee

hirudineu s. n., art. hirudineul; pl. hirudinee

hirudineu s. n., pl. hirudinee

hirudineu s. m., pl. hirudinei

Intrare: hirudineu
hirudineu1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hirudineu
  • hirudineul
  • hirudineu‑
plural
  • hirudinee
  • hirudineele
genitiv-dativ singular
  • hirudineu
  • hirudineului
plural
  • hirudinee
  • hirudineelor
vocativ singular —
plural —
hirudineu2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hirudineu
  • hirudineul
  • hirudineu‑
plural
  • hirudinei
  • hirudineii
genitiv-dativ singular
  • hirudineu
  • hirudineului
plural
  • hirudinei
  • hirudineilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hirudineu, hirudineesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Clasă de viermi din încrengătura anelidelor, cu corpul segmentat, turtit dorsoventral, cu câte o ventuză la extremități, care trăiesc în apă dulce și sug sânge (Hirudinea). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.