11 definiții pentru hădărău
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HĂDĂRĂU, hădăraie, s. n. Hădărag (2). – Din magh. hadaró.
HĂDĂRĂU, hădăraie, s. n. Hădărag (2). – Din magh. hadaró.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hădărău sn [At: KLEIN, D. 91/ Pl: ~raie / E: mg hadarό] 1-2 Hădărag (1, 3). 3 (Olt) Jujeu. 4 (Fig) Blendănău.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
odărău[1] sn vz hădărău
- Varianta de față lipsește în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hădărag m. 1. Tr. bățul scurt și gros al îmblăciului: fagi subțiri de hădăragi POP.; 2. Mold. lemnul volocului de care trag pescarii; 3. Mold. titirezul morii. [Și hădărău: ung. HADARÓ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hadarág n., pl. e (ung. hadaró, pl. rók, umblăciŭ, om care vorbește prea răpede. V. hondrănesc). Bățu cel mic al umblăciuluĭ. La moară, bățu care izbește în teĭcă. Cĭomag gros. – În Trans. hădărag și (Șez. 37, 128) hătărag, în Arg. și hădărăŭ, pl. ăĭe. V. meliță și posadă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hădărág și -răŭ, V. hadarag.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hădărău (reg.) s. n., art. hădărăul; pl. hădăraie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hădărău (reg.) s. n., art. hădărăul; pl. hădăraie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hădărău (piesă de moară) s. n., art. hădărăul; pl. hădăraie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HĂDĂRĂU s. v. jug, jujeu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hădărău s. v. JUG. JUJEU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hădărău, hădăraiesubstantiv neutru
etimologie:
- hadaró DEX '98 DEX '09