10 definiții pentru incendiere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCENDIERE, incendieri, s. f. Acțiunea de a incendia și rezultatul ei. [Pr.: -di-e-] – V. incendia.
INCENDIERE, incendieri, s. f. Acțiunea de a incendia și rezultatul ei. [Pr.: -di-e-] – V. incendia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incendiere sf [At: DA ms / V: ~iare / P: ~di-e~ / Pl: ~ri / E: incendia] 1 Aprindere (a unei clădiri, păduri etc.) Si: (înv) aprinsură. 2 Colorare în roșu aprins. 3-4 (Fig) Instigare (la revoltă sau) la acțiuni violente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIERE, incendieri, s. f. Acțiunea de a incendia; aprindere. Au rămas de pe urma acestor încercări de incendiere a pădurilor rusești arborii aceștia carbonizați. STANCU, U.R.S.S. 106. – Pronunțat: -di-e-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIERE s.f. Acțiunea de a incendia și rezultatul ei. [Pron. -di-e-. / < incendia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incendiare sf vz incendiere
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incendiere (desp. -di-e-) s. f., g.-d. art. incendierii; pl. incendieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incendiere (-di-e-) s. f., g.-d. art. incendierii; pl. incendieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incendiere s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. incendierii; pl. incendieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCENDIERE s. aprindere. (~ unui imobil.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INCENDIERE s. aprindere. (~ unui imobil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -di-e-re
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incendiere, incendierisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a incendia și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: aprindere
- Au rămas de pe urma acestor încercări de incendiere a pădurilor rusești arborii aceștia carbonizați. STANCU, U.R.S.S. 106. DLRLC
-
etimologie:
- incendia DEX '09 DEX '98 DN