12 definiții pentru insectifug (substanță)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSECTIFUG, -Ă, insectifugi, -ge, adj., s. n. 1. Adj. Care îndepărtează insectele. 2. S. n. Substanță care, prin miros, gust, culoare sau altă proprietate, îndepărtează insectele dăunătoare. – Din fr. insectifuge.

insectifug, ~ă sn, a [At: LTR2 / V: ~tof~ / Pl: ~ugi, ~uge / E: fr insectifuge] 1-2 (Substanță chimică) producătoare, prin miros, gust, culoare sau alte proprietăți, a îndepărtării insectelor dăunătoare.

INSECTIFUG, -Ă, insectifugi, -ge, adj., s. n. 1. Adj. Care îndepărtează, care gonește insectele. 2. S. n. Substanță chimică care, prin mirosul, gustul, culoarea sau altă proprietate a ei, îndepărtează insectele dăunătoare. – Din fr. insectifuge.

INSECTIFUG, -Ă, insectifugi, -e, adj. (Și substantivat) Care îndepărtează insectele prin miros, prin gust sau prin culoare.

INSECTIFUG, -Ă adj., s.n. (Substanță) care îndepărtează insectele datorită mirosului, gustului sau culorii sale. [< fr. insectifuge, cf. lat. insectum – insectă, fugare – a fugări].

INSECTIFUG, -Ă adj., s. n. (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare. (< fr. insectifuge)

INSECTIFUG ~gă (~gi, ~ge) și substantival Care prin proprietățile sale alungă insectele. /<fr. insectifuge

insectofug, ~ă sn, a vz insectifug

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

insectifug2 s. n., pl. insectifuge

insectifug2 s. n., pl. insectifuge

insectifug s. n., pl. insectifuge

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INSECTI- „insectă”. ◊ L. insectum „insectă” > fr. insecti-, engl. id., germ. insecti- > rom. insecti-.~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care distruge insectele; ~fer (v. -fer), adj., purtător de insecte; ~form (v. -form), adj., cu aspect de insectă; ~fug (v. -fug), adj., s. n., (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare; ~vore (v. -vor), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu insecte. 2. s. n. pl., Ordin de mamifere mici, cu dinții ascuțiți, a căror hrană principală o constituie insectele.

Intrare: insectifug (substanță)
insectifug2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insectifug
  • insectifugul
  • insectifugu‑
plural
  • insectifuge
  • insectifugele
genitiv-dativ singular
  • insectifug
  • insectifugului
plural
  • insectifuge
  • insectifugelor
vocativ singular
plural
insectofug substantiv neutru
substantiv neutru (N3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insectofug
  • insectofugul
plural
  • insectofuge
  • insectofugele
genitiv-dativ singular
  • insectofug
  • insectofugului
plural
  • insectofuge
  • insectofugelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

insectifug, insectifugesubstantiv neutru

  • 1. Substanță care, prin miros, gust, culoare sau altă proprietate, îndepărtează insectele dăunătoare. DEX '09 MDA2 DLRLC DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.