15 definiții pentru interoga
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTEROGA, interoghez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări insistente; a chestiona; spec. a pune întrebări unui martor sau unui inculpat, a supune la un interogatoriu. ♦ A examina, a chestiona un elev, un student, un candidat. – Din fr. interroger, lat. interrogare.
INTEROGA, interoghez, vb. I. Tranz. A pune cuiva întrebări insistente; a chestiona; spec. a pune întrebări unui martor sau unui inculpat, a supune la un interogatoriu. ♦ A examina, a chestiona un elev, un student, un candidat. – Din fr. interroger, lat. interrogare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
interoga vt [At: DA / Pzi: ~ghez / E: fr interroger, lat interrogare] 1 A pune cuiva întrebări insistente Si: a chestiona. 2 (Jur) A pune întrebări unui martor sau inculpat. 3 (Spc) A supune la un interogatoriu (3). 4 A examina (prin întrebări) un elev, student, candidat etc. pentru a-i evalua nivelul cunoștințelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEROGA, interoghez, vb. I. Tranz. (Cu privire la acuzați, la martori) A supune unui interogatoriu; p. ext. (glumeț) a pune cuiva întrebări insistente. ♦ (Cu privire la elevi) A examina, a chestiona.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEROGA vb. I. tr. A pune întrebări; a examina (elevi). ♦ A supune (pe cineva) la interogatoriu. [P.i. 3,6 -ghează. / < lat., it. interrogare, fr. interroger].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEROGA vb. tr. 1. a pune întrebări; a examina (elevi, studenți). 2. a supune unui interogatoriu. (< fr. interroger, lat. interrogare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A INTEROGA ~ghez tranz. 1) (persoane) A determina să răspundă asupra unei probleme; a întreba; a chestiona. 2) (martori, inculpați) A supune la un interogatoriu; a chestiona. 3) (elevi sau studenți) A supune unui examen oral; a întreba; a asculta; a examina. /<fr. interroger, lat. interrogare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
interogà v. Jur. a adresa cuiva una sau mai multe întrebări.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*interóg, a -á v. tr. (lat. intér-rogo, -rogáre, de unde vine și întreb. – Se conjugă ca ab-rog). Adresez întrebărĭ cuĭva cercetîndu-l: a interoga un inculpat. Examinez un candidat ca să văd ce știe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
interoga (a ~) (a chestiona) vb., ind. prez. 1 sg. interoghez, 3 interoghează; conj. prez. 1 sg. să interoghez, 3 să interogheze (~ pe cineva despre ceva)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
interoga (a ~) vb., ind. prez. 3 interoghează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
interoga vb., ind. prez. 1 sg. interoghez, 3 sg. și pl. interoghează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
interoghez, -ghează 3. corectat(ă)
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INTEROGA vb. 1. v. întreba. 2. v. asculta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INTEROGA vb. 1. a chestiona, a întreba, (pop.) a ispiti, (fig.) a descoase. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a asculta, a chestiona, a examina, a întreba, (înv.) a prociti. (A ~ un elev.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
INTEROGÁ (< fr., lat.) vb. I tranz. A supune pe cineva la un interogatoriu; p. ext. a pune cuiva întrebări insistente. ◊ (INFORM.) A interoga o bancă de date = a formula întrebări ale căror răspunsuri pot fi date pe baza informațiilor conținute în banca de date.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT205) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
interoga, interoghezverb
- 1. A pune cuiva întrebări insistente. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: chestiona
- 1.1. A pune întrebări unui martor sau unui inculpat, a supune la un interogatoriu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- interroger DEX '09 DEX '98 DN
- interrogare DEX '09 DEX '98 DN