8 definiții pentru licențiere
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LICENȚIERE, licențieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. licenția.
LICENȚIERE, licențieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. licenția.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
licențiere sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~iare / P: ~ți-e~ / Pl: ~ri / E: licenția] 1 Eliberare a unor persoane din armată sau subunități militare Si: liberare. 2 Concediere a unor persoane încadrate într-un serviciu. 3 (Iuz) Acordare a licenței1 (14). 4 (Iuz) Depășire a limitelor bunei-cuviințe și ale moralei. 5 (Îdt) Abuzare de libertatea individuală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LICENȚIERE s.f. Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pron. -ți-e-. / < licenția].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
licențiare sf vz licențiere
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
licențiere (rar) (desp. -ți-e-) s. f., g.-d. art. licențierii; pl. licențieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
licențiere (rar) (-ți-e-) s. f., g.-d. art. licențierii; pl. licențieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
licențiere s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. licențierii; pl. licențieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Licențiere ≠ angajare
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e-re
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F115) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
licențiere, licențierisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNantonime: angajare
etimologie:
- licenția DEX '09 DEX '98 DN