LÂNĂ, (3) lânuri, s. f. 1. Părul lung și moale care acoperă corpul unor animale, mai ales al oilor, și care se prelucrează pentru obținerea de fibre. ♦ Cantitate de lână (1) scoasă la o tunsoare de pe o oaie. 2. (În sens larg) Fibră naturală de origine animală, cu proprietăți textile, folosită la fabricarea și confecționarea țesăturilor, a tricotajelor și a pâslelor. ◊ Loc. adj. Lână în lână = a) (despre țesături) care are urzeala și bătătura din lână; b) fig. de calitate superioară; veritabil, autentic. ♦ Lână artificială = fibră textilă obținută din cazeină, având aspectul și unele proprietăți asemănătoare cu lâna (2). Lână regenerată = fibră provenită din zdrențe de stofe și tricoturi, din rebuturi și deșeuri de fabricație, prin a căror destrămare și cardare, în amestec cu lâna obișnuită, se obțin țesături și pâsle. 3. (La pl.) Varietăți de lână (2); obiecte de lână. 4. (În sintagma) Lână de lemn = produs constituit din fâșii subțiri de lemn uscat, tăiat în mașini speciale, folosit la fabricarea plăcilor ușoare de construcție, ca material izolant, în tapițerie, pentru ambalaje etc. – Lat. lana.

lână sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 364 / Pl: (pop) ~ni, ~ne, (7-8) ~nuri / E: ml lana] 1 Păr lung și moale care acoperă corpul unor animale, mai ales al oilor, și care se prelucrează pentru obținere de fibre Si: (reg) lâneață (1). 2 (Reg) Lațe ale unei blăni prelucrate. 3 (Nob) Păr care acoperă capul omului. 4 (Pex) Barbă. 5 Cantitate de lână (1) scoasă după tunsoare de pe o oaie. 6 (Pex) Fibră naturală de origine animală, cu proprietăți textile, folosită la fabricarea și confecționarea țesăturilor, a tricotajelor și a pâslelor. 7 (Lpl) Varietăți de lână (6). 8 (Pex; lpl) Obiecte vestimentare de lână (6). 9 (Pop; îe) A cere ~ de la broască A pretinde lucruri imposibile. 10 (Lsg) Fir de lână (6). 11 (Îs) ~ artificială Fibră textilă obținută din cazeină, având aspectul și unele proprietăți asemănătoare cu lâna (6). 12 (Pop; d. țesături; îla) ~ în ~ Care are urzeala și bătătura în lână (6). 13 (Fig; îal) De calitate superioară Si: autentic, veritabil. 14 (Îs) ~ regenerată Fibră provenită din rebuturi și deșeuri de fabricație, din a căror destrămare și cardare, în amestec cu lâna obișnuită, se obțin țesături și pâsle. 15 (Tăb; îs) ~ tăbăcărească Fibră textilă obținută ca produs secundar din depilarea pieilor oilor sacrificate, care se folosește mai ales la fabricarea pâslelor. 16 (Îs) ~ de lemn (sau de zgură) sau ~ minerală Produs constituit din fâșii subțiri de lemn uscat, tăiat în mașini speciale, folosit la fabricarea plăcilor ușoare de construcție, ca material izolant, în tapițerie, pentru ambalaje etc. 17-19 (Bot; îc) ~na-broaștei (sau reg, broaștelor) sau ~-broștească, (reg) ~-de-broască (sau de broaște), (reg) ~-verde Mătasea-broaștei (Conferva, Spirogyra și Tribenema bombycina). 20 (Bot; reg; îc) ~-de-baltă Iarba-câmpului (Agrostis stolonifera). 21 (Îc) ~na-caprelor Plantă târâtoare cu frunze rotunjite și flori mari, albe, care crește în zona alpină (Cerastium lanatum). 22 (Bot; reg; îc) ~-de-brad Mătreața-bradului (Usnea barbata). 23 (Bot; reg; îc) ~na-oii Plantă nedefinită mai îndeaproape. 24 (Liv; înv; îs) ~ de aur Cea mai înaltă decorație din Austria și Spania, instituită de Filip cel Bun în 1429.

LÂNĂ, (3) lânuri, s. f. 1. Părul lung și moale care acoperă corpul unor animale, mai ales al oilor, și care se prelucrează pentru obținerea de fibre. ♦ Cantitate de lână (1) scoasă după tunsoare de pe o oaie. 2. (În sens larg) Fibră naturală de origine animală, cu proprietăți textile, folosită la fabricarea și confecționarea țesăturilor, a tricotajelor și a pâslelor. ◊ Loc. adj. Lână în lână = a) (despre țesături) care are urzeala și bătătura din lână; b) fig. de calitate superioară; veritabil, autentic. ♦ Lână artificială = fibră textilă obținută din cazeină, având aspectul și unele proprietăți asemănătoare cu lâna (2). Lână regenerată = fibră provenită din zdrențe de stofe și tricoturi, din rebuturi și deșeuri de fabricație, prin a căror destrămare și cardare, în amestec cu lâna obișnuită, se obțin țesături și pâsle. 3. (La pl.) Varietăți de lână (2); obiecte de lână. 4. (În sintagma) Lână de lemn = produs constituit din fâșii subțiri de lemn uscat, tăiat în mașini speciale, folosit la fabricarea plăcilor ușoare de construcție, ca material izolant, în tapițerie, pentru ambalaje etc. – Lat. lana.

LÂNĂ¹ ~i f. 1) Păr moale și lung care acoperă corpul unor animale, mai ales al oilor, și care, prelucrat, se transformă în fibre textile. ~ țigaie. ◊ ~ în ~ a) se spune despre țesături care au urzeala și bătătura din lână curată; b) care este foarte bun, de calitate superioară. 2) mai ales la pl. Cantitate de astfel de păr tuns o dată de pe o oaie. [G.-D. lânii] /<lat. lana

LÂNĂ² ~uri f. Varietate de fibre textile din părul moale și lung al unor animale, folosite la țesut și împletit. /<lat. lana

lână f. 1. păr moale, des și lung, ce acopere corpul oilor sau altor animale și din care se face postav, flanelă, stofe: lâna după calitate poate fi bârsană, codană, laie, stogoșă, țigaie, țurcană; 2. pl. lânuri, țesături de lână. [Lat. LANA].

LÎNĂ, (1 rar) lîni și lîne, (2) lînuri, s. f. I. 1. Părul lung și moale care acoperă corpul ovinelor și care se prelucrează de către om; părul obținut după prelucrare, transformat în fire și folosit la țesut și la împletit. Ia uite, cîtă lînă am mai scărmănat, mamă Catrino! BUJOR, S. 33. Lîngă prispă torcea o fată frumoasă... dintr-un fuior de o lînă ca argintul. EMINESCU, N. 8. Măicuță bătrînă Cu brîul de lînă, Din ochi lăcrimînd, Pe cîmpi alergînd. ALECSANDRI, P. P. 2. ◊ Fig. Claca de nouri își scarmănă lînele. LESNEA, A. 21. ◊ Loc. adj. (Despre o țesătură) Lînă-n lînă = care are și urzeala și bătătura din lînă curată, care este de calitate garantată; fig. (despre alte lucruri) foarte bun, veritabil, autentic. ♦ Cantitatea de lînă tunsă o dată de pe o oaie. Mielul... se făcuse mare. Acum îi aduse două lîne. ISPIRESCU, L. 209. Harnică-i nevasta mea... Că-ntr-o lună toarce-o lînă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 457. 2. (La pl.) Varietăți de lînă (1). Lînuri boite fel de fel pentru scoarțe și lăicere. CREANGĂ, A. 96. ♦ Fire de lînă (1) toarse special, pentru a servi la brodat; lînică. Mîinile albe, cu degete fine petreceau pe pînzături acul cu lînuri colorate. SADOVEANU, O. I 265. O cămașă de pînză țărănească... înflorită pe poale cu trandafiri lucrați cu mîna din lînuri ca focul. MACEDONSKI, O. III 134. 3. (În expr. ) Lînă de lemn = produs obținut prin tăierea unor lemne în fîșii subțiri, folosit la fabricarea plăcilor ușoare de construcție, ca material izolant sau de ambalaj etc. Lînă vegetală v. vegetal. II. (Bot.) Compus: lîna-broaștei = mătasea-broaștei, v. mătase.

lînă f. (lat. lana, it. pv. sp. lana, fr. laine, cat. llana, pg. lâa). Păr moale, des și lung al unor animale, maĭ ales al oilor, și întrebuințat la facerea postavuluĭ și altor stofe. Pl. Lînurĭ, 1. felu de lînă, 2. stofe de lînă. Stofă lînă’n lînă, țesută numaĭ din lînă. Lîna (saŭ matasa) broașteĭ, numele maĭ multor felurĭ de alge care formează mase plutitoare la suprafața apelor dulcĭ stătătoare, ca conferva, mătreața ș. a.

lână s. f., g.-d. art. lânii; pl. (cantități de lână) lâni, (sorturi) lânuri

lână s. f., g.-d. art. lânii; (cantități de lână) pl. lâni, (sorturi) pl. lânuri

lână s. f., g.-d. art. lânii; (cantitatea de lână tunsă de pe mai multe oi) pl. lâni/ (varietăți de lână) lânuri

lînă, gen. lînii

lână s.f. I 1 <reg.> lâneață. Oile din stână au o lână de calitate. 2 (ind. text.) lână artificială = lanital. Lâna artificială se folosește la fabricarea unor țesături și tricotaje. 3 lână tăbăcărească = <înv.> lână de tăbăcie. Lâna tăbăcărească se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit, fiind folosită mai ales la fabricarea pâslelor; (reg.) lână tușinată = <reg.> tușinătură, tușineală. Lâna tușinată se tunde a doua oară, toamna, mai ales de pe oile țurcane; (înv.) lână de tăbăcie v. Lână tăbăcărească. 4 (la pl. lânuri) lânică, <reg.> lâneață, lânișoară, lâniță, lânuță. Lânurile se folosesc mai ales la brodat. 5 (tehn.) lână de zgură = lână minerală = vată de zgură. Lâna de zgură este folosită pentru izolarea conductelor. II (bot.) 1 (art.; bot.) lâna-caprelor = Serastium lanatum; <reg.> steluță-albișoară. 2 (reg.) lână-broștească = lână-de-apă = lână-de-broască = lână-de-broaște = lână-verde = (art.) lâna-apei = lâna-broaștei = lâna-broaștelor v. Mătasea-broaștei (v. mătase) (Conferva rivularia); lânâ-de-baltă v. Iarba-câmpului (v. iarbă) (Agrostis alba sau Agrostis stolonifera); lână-de-brad v. Mătreață-de-arbori (Usnea barbata).

LÂNĂ ARTIFICIALĂ s. v. lanital.

LÎNĂ ARTIFICIALĂ s. (TEXT.) lanital.

lînă (-nuri), s. f. – 1. Păr de animal. – 2. Lînă de oaie (tunsă). – 3. (Arg.) Păr (încîlcit). – Mr. lînă, megl. lǫnă, istr. lărę. Lat. lana (Pușcariu 974; Candrea-Dens., 991; REW 4875; DAR), cf. it., prov., sp. lana, fr. laine, port. lãa. Pl. are valoare colectivă. Der. lîneață, s. f. (lînă de proastă calitate); lînică, s. f. (lînă colorată pentru brodat); lînar, s. m. (negustor de lînă); lînărie, s. f. (magazin și marfă); lînărică (var. lînăriță), s. f. (plantă, Filago germanica); lînos, adj. (cu aspect de lînă, păros); lînoși, vb. refl. (a se jumuli plușul sau o țesătură de lînă); deslînat, adj. (scămoșat; rău redactat).

LÂNA DE AUR, ordin cavaleresc înființat în 1429, la Bruge, de către Filip cel Bun, duce de Burgundia, în onoarea iubitei sale Marie de Crumbrugge, care avea un păr auriu-roșcat. Alcătuit inițial din 24 de cavaleri, și-a mărit numărul la 50, mare maestru fiind ducele de Burgundia. În 1477, când Burgundia a intrat în stăpânirea Habsburgilor, împăratul a devenit mare maestru.

LÂNA DE AUR (în mitologia greacă), lâna berbecului înaripat pe care au zburat Frixos și sora sa, Hele, pe deasupra Helespontului. Ajuns în Colhida (S Caucazului), Frixos sacrifică berbecul și dăruiește L. de a. regelui Aietes, atârnând-o de un stejar sacru. Dobândirea L. de a. a constituit apoi țelul expediției argonauților.

Lîna de aur – Argonauții, eroii cunoscutei legende grecești care le poartă numele, au plecat din Tesalia pe corabia „Argo” și, înfruntînd mii de primejdii, au ajuns în Colhida (Caucazul de azi), de unde au adus lîna de aur. Din toată fabuloasa lor cucerire n-a rămas însă decît... expresia literară, care desemnează o comoară obținută cu prețul unor mari sacrificii. Inspirat de acest mit, Corneille a scris La conquête de la toison d’or (Cucerirea lînei de aur), o tragedie în versuri în 5 acte (1660). MIT.

lână, lânuri s. f. (vulg.) păr pubian.

a-și da lâna la scărmănat expr. (er. – d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.