MACRAMEU, macrameuri, s. n. Dantelă făcută din fire groase de ață din bumbac mercerizat, împletite și înnodate. [Var.: macrame s. n.] – Din fr. macramé.

macrameu sn [At: LTR / Pl: ~ri / V: ~me / E: fr macramé] 1 Un fel de dantelă făcută din fire de ață din bumbac mercerizat, împletite și înnodate. 2 Obiect din macrameu (1).

MACRAMEU, macrameuri, s. n. Un fel de dantelă făcută din fire groase de ață din bumbac mercerizat, împletite și înnodate. [Var.: macrame.] – Din fr. macramé.

MACRAMEU, macrameuri, s. n. Lucru de mînă asemănător cu dantela, făcut prin înnodarea unor fire groase, folosit pentru franjuri, împodobirea mobilelor etc. Franjuri din macrameuri.

MACRAMEU s.n. Lucrătură de mînă făcută din fire textile groase, care din împletitură formează diferite desene. [Var. macrame – nod].

MACRAMEU s. n. dantelă din fire textile groase, înnodate. (< fr. macramé)

MACRAMEU ~ri n. Împletitură de mână făcută din fire groase și folosită în calitate de franjuri sau ca element decorativ pe mobilă. /<fr. macramé^[1]

macrame sn vz macrameu

MACRAME s.m. v. macrameu.

macrameu (desp. ma-cra-) s. n., art. macrameul; pl. macrameuri

macrameu (ma-cra-) s. n., art. macrameul; pl. macrameuri

macrameu s. n. (sil. -cra-), art. macrameul; pl. macrameuri^[1]

MACRAMÉU s. n. Un fel de dantelă făcută din fire groase, înnodate. - Pl.: macrameuri. – Și: macrame s. n. LTR. - Din fr. macrame.

MACRAMÉ s. n. v. macrameu.