4 definiții pentru mrănițău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mrănițău s [At: STOIAN, PĂST. 52 / E: mraniță + -ău] (Reg) Mraniță (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MRĂNIȚĂU s. v. mraniță.

mrănițău s. v. MRANIȚĂ.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MRĂNIȚĂU subst. (Regional) Mraniță (1). Traga, lopată de lemn pentru rînit „mrănițău” din tîrlâ și din strungă. STOIAN, PĂST. 52. – Mraniță + suf. -ău.

Intrare: mrănițău
mrănițău substantiv neutru
substantiv neutru (N57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mrănițău
  • mrănițăul
  • mrănițău‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mrănițău
  • mrănițăului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)