21 de definiții pentru oftica

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OFTICA, oftic, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.

OFTICA, oftic, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.

oftica [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv; cscj) ~ci, oftigi, ohtici, (Mol) osfica / Pzi: oftic și (reg) ~cez, ~chez / E: oftică] 1 (Pop) vr A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2-3 vtr (Pfm; fig) A(-și) învenina viața Si: a (se) necăji. 4 vi (Iuz) A tânji după ceva.

OFTICA, oftic, vb. I. (Popular) 1. Refl. A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. Amorul de la tine M-a ofticat, vai de mine. TEODORESCU, P. P. 303. Ochii tăi m-au înșelat... Buzele m-au ofticat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. – Prez. ind. și: (învechit) oftichez. – Variante: oftici (CARAGIALE, O. III 170), oftigi (HOGAȘ, M. N. 203, ȘEZ. I 89) vb. IV.

OFTICA, oftic, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză. 2. Tranz. Fig. A învenina viața cuiva, a face cuiva zile amare. [Prez. ind. și: (înv.) oftichez.Var.: oftici, oftigi vb. IV] – Din oftică.

A OFTICA oftic tranz. A face să se oftice. /Din oftică

A SE OFTICA mă oftic intranz. 1) A se îmbolnăvi de oftică; a deveni ofticos. 2) A-și învenina viața. /Din oftică

ofticà v. 1. a face ofticos; 2. a căpăta oftica; 3. fig. a amărî foarte.

oftici v vz oftica

ohtici v vz oftica

osfica v vz oftica

OFTICI vb. IV v. oftica.

OFTIGI vb. IV v. oftica.

OFTICI vb. IV. v. oftica.

OFTIGI vb. IV. v. oftica.

ofticéz, a -cá (vest) și oftigésc (est) v. tr. (d. oftică și oftigă). Fac oftigos. V. refl. Devin oftigos. V. intr. Am ofticat muncind! – În Olt. osfíc, a -á.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oftica (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. oftic, 2 sg. oftici, 3 ofti; conj. prez. 1 sg. să oftic, 3 să oftice

oftica (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 ofti

oftica vb., ind. prez. 1 sg. oftic, 3 sg. și pl. ofti

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OFTICA vb. v. tuberculiza.

oftica vb. v. TUBERCULIZA.

Intrare: oftica
oftica1 (1 -c) verb grupa I conjugarea I
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftica
  • ofticare
  • ofticat
  • ofticatu‑
  • ofticând
  • ofticându‑
singular plural
  • ofti
  • ofticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftic
(să)
  • oftic
  • ofticam
  • ofticai
  • ofticasem
a II-a (tu)
  • oftici
(să)
  • oftici
  • ofticai
  • ofticași
  • ofticaseși
a III-a (el, ea)
  • ofti
(să)
  • oftice
  • oftica
  • oftică
  • ofticase
plural I (noi)
  • ofticăm
(să)
  • ofticăm
  • ofticam
  • ofticarăm
  • ofticaserăm
  • ofticasem
a II-a (voi)
  • ofticați
(să)
  • ofticați
  • ofticați
  • ofticarăți
  • ofticaserăți
  • ofticaseți
a III-a (ei, ele)
  • ofti
(să)
  • oftice
  • ofticau
  • oftica
  • ofticaseră
oftica2 (1 -chez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT204)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftica
  • ofticare
  • ofticat
  • ofticatu‑
  • ofticând
  • ofticându‑
singular plural
  • oftichea
  • ofticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftichez
(să)
  • oftichez
  • ofticam
  • ofticai
  • ofticasem
a II-a (tu)
  • oftichezi
(să)
  • oftichezi
  • ofticai
  • ofticași
  • ofticaseși
a III-a (el, ea)
  • oftichea
(să)
  • ofticheze
  • oftica
  • oftică
  • ofticase
plural I (noi)
  • ofticăm
(să)
  • ofticăm
  • ofticam
  • ofticarăm
  • ofticaserăm
  • ofticasem
a II-a (voi)
  • ofticați
(să)
  • ofticați
  • ofticați
  • ofticarăți
  • ofticaserăți
  • ofticaseți
a III-a (ei, ele)
  • oftichea
(să)
  • ofticheze
  • ofticau
  • oftica
  • ofticaseră
osfica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oftici2 (1 -cesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT406)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftici
  • ofticire
  • ofticit
  • ofticitu‑
  • ofticind
  • ofticindu‑
singular plural
  • ofticește
  • ofticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ofticesc
(să)
  • ofticesc
  • ofticeam
  • ofticii
  • ofticisem
a II-a (tu)
  • ofticești
(să)
  • ofticești
  • ofticeai
  • ofticiși
  • ofticiseși
a III-a (el, ea)
  • ofticește
(să)
  • ofticească
  • ofticea
  • oftici
  • ofticise
plural I (noi)
  • ofticim
(să)
  • ofticim
  • ofticeam
  • ofticirăm
  • ofticiserăm
  • ofticisem
a II-a (voi)
  • ofticiți
(să)
  • ofticiți
  • ofticeați
  • ofticirăți
  • ofticiserăți
  • ofticiseți
a III-a (ei, ele)
  • ofticesc
(să)
  • ofticească
  • ofticeau
  • oftici
  • ofticiseră
verb (VT329)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftici
  • ofticire
  • ofticit
  • ofticitu‑
  • ofticind
  • ofticindu‑
singular plural
  • ofti
  • ofticiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftic
(să)
  • oftic
  • ofticeam
  • ofticii
  • ofticisem
a II-a (tu)
  • oftici
(să)
  • oftici
  • ofticeai
  • ofticiși
  • ofticiseși
a III-a (el, ea)
  • ofti
(să)
  • oftice
  • ofticea
  • oftici
  • ofticise
plural I (noi)
  • ofticim
(să)
  • ofticim
  • ofticeam
  • ofticirăm
  • ofticiserăm
  • ofticisem
a II-a (voi)
  • ofticiți
(să)
  • ofticiți
  • ofticeați
  • ofticirăți
  • ofticiserăți
  • ofticiseți
a III-a (ei, ele)
  • ofti
(să)
  • oftice
  • ofticeau
  • oftici
  • ofticiseră
oftigi2 (1 -gesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT407)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftigi
  • oftigire
  • oftigit
  • oftigitu‑
  • oftigind
  • oftigindu‑
singular plural
  • oftigește
  • oftigiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftigesc
(să)
  • oftigesc
  • oftigeam
  • oftigii
  • oftigisem
a II-a (tu)
  • oftigești
(să)
  • oftigești
  • oftigeai
  • oftigiși
  • oftigiseși
a III-a (el, ea)
  • oftigește
(să)
  • oftigească
  • oftigea
  • oftigi
  • oftigise
plural I (noi)
  • oftigim
(să)
  • oftigim
  • oftigeam
  • oftigirăm
  • oftigiserăm
  • oftigisem
a II-a (voi)
  • oftigiți
(să)
  • oftigiți
  • oftigeați
  • oftigirăți
  • oftigiserăți
  • oftigiseți
a III-a (ei, ele)
  • oftigesc
(să)
  • oftigească
  • oftigeau
  • oftigi
  • oftigiseră
ohtici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT329)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oftigi
  • oftigire
  • oftigit
  • oftigitu‑
  • oftigind
  • oftigindu‑
singular plural
  • ofti
  • oftigiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oftig
(să)
  • oftig
  • oftigeam
  • oftigii
  • oftigisem
a II-a (tu)
  • oftigi
(să)
  • oftigi
  • oftigeai
  • oftigiși
  • oftigiseși
a III-a (el, ea)
  • ofti
(să)
  • oftige
  • oftigea
  • oftigi
  • oftigise
plural I (noi)
  • oftigim
(să)
  • oftigim
  • oftigeam
  • oftigirăm
  • oftigiserăm
  • oftigisem
a II-a (voi)
  • oftigiți
(să)
  • oftigiți
  • oftigeați
  • oftigirăți
  • oftigiserăți
  • oftigiseți
a III-a (ei, ele)
  • ofti
(să)
  • oftige
  • oftigeau
  • oftigi
  • oftigiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oftica, ofticverb

  • 1. reflexiv popular A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tuberculiza
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Amorul de la tine M-a ofticat, vai de mine. TEODORESCU, P. P. 303. DLRLC
    • format_quote Ochii tăi m-au înșelat... Buzele m-au ofticat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. DLRLC
etimologie:
  • oftică DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.