17 definiții pentru ogorî
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OGORÎ, ogorăsc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; spec. a ara (adânc). – Din ogor.
ogorî [At: KLEIN, D. 390 / V: (reg) ogărî, ~ri, (rar) ~ra / Pzi: ~răsc / E: ogor] 1 vt (Îrg) A desțeleni. 2 vt(a) (Reg) A pregăti pentru cultivare, făcând prima sau a doua arătură Si: a ara. 3 vt (Reg) A prăși prima sau a doua oară porumbul. 4 vt (Reg) A săpa straturi de legume.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OGORÎ, ogorăsc, vb. IV. Tranz. A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare; spec. a ara (adânc). – Din ogor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
OGORÎ, ogorăsc, vb. IV. Tranz. A pregăti un teren agricol pentru cultivare, p face un ogor; a ara adînc. Ieși cu plugul să-și ogorască și el o porumbiște pe care la primăvară socotea s-o semene cu grîu. REBREANU, I. 92. Sima Baltag silea să sfîrșească de ogorît. SANDU-ALDEA, U. P. 7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A OGORÎ, ogorăsc tranz. (terenuri, suprafețe cultivabile) 1) A lăsa nelucrat pentru un anumit timp (cu scopul de a fertiliza). 2) A ara adânc, prefăcând în ogor (după ce o perioadă de timp a fost folosit ca pășune). /Din ogor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ogărî2 v vz ogorî
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogora v vz ogorî
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogori v vz ogorî
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ogorésc, a -í și -răsc, a -rî v. tr. (vsl. o-gorĭeti, a arde [pin prejur], u-gorĭeti, a te arde, gorĭeti, a arde. V. ogor). Întorc ogoru; îl ar a doua oară după seceriș transversal cu întîĭa arătură ca să-l bată soarele, ploaĭa și zăpada pînă’n primăvară: ĭeși cu plugu să-și ogorască o porumbiște pe care, la primăvară, socotea s’o semene cu grîŭ (Rebr. 104), ogorît (104), să ogorească (105).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ogorî (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ogorăsc, 3 sg. ogorăște, imperf. 1 ogoram; conj. prez. 1 sg. să ogorăsc, 3 să ogorască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ogorî (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ogorăsc, imperf. 3 sg. ogora, perf. s. 3 sg. ogorî, 3 pl. ogorâră; conj. prez. 3 să ogorască; ger. ogorând; part. ogorât
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ogorî vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ogorăsc, imperf. 3 sg. ogora; conj. prez. 3 sg. și pl. ogorască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OGORÎ vb. v. desfunda, desțeleni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ogorî vb. v. DESFUNDA. DESȚELENI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ogorî, ogorăsc, vb. IV (pop.) 1. a ara (prima sau a doua oară, pentru o cultură nouă), a face ogor. 2. a prăși, a săpa straturi de legume.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ogorî, vb. tranz. – (reg.; înv.) A ara, a săpa, a prăși: „ogorâm mălaiu” = „săpăm mălaiu dintâie”: „Eu îs fecior de român / Și la sapă și la fân; / La fân și la ogorât / Și la fete de ibdit” (Ștețco, 1990: 350; Borșa). Termen atestat exclusiv în zona Săcel-Vișeu-Moisei-Borșa (ALR, 1956: 100). – Din ogor (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ogorî, vb. tranz. – A săpa porumbul, cu sensul de a prăși: „ogorâm mălaiu”, „săpăm mălaiu dintâie”: „Eu îs fecior de român / Și la sapă și la fân; / La fân și la ogorât / Și la fete de ibdit” (Ștețco 1990: 350; Borșa). Termen atestat exclusiv în zona Săcel-Vișeu-Moisei-Borșa (ALR 1956: 100). – Din ogor (< srb. ugar).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT410) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ogorî, ogorăscverb
- 1. A pregăti un ogor sau un teren agricol pentru cultivare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ieși cu plugul să-și ogorască și el o porumbiște pe care la primăvară socotea s-o semene cu grîu. REBREANU, I. 92. DLRLC
- Sima Baltag silea să sfîrșească de ogorît. SANDU-ALDEA, U. P. 7. DLRLC
- 1.1. A ara (adânc). DEX '09 DLRLCsinonime: ara
-
etimologie:
- ogor DEX '09 DEX '98