ORIGAMI s. f. artă-joc a imaginației japoneze, preluată și adaptată și la noi în cadrul învățământului de cultură generală, constând în punerea în valoare a hârtiei prin plierea și tăierea acesteia pentru a obține diferite forme geometrice. (< jap. origami)

origami s. n.

ORIGÁMI (cuv. japonez; ori „pliere, îndoire” + kami „hârtie”) subst. Artă tradițională japoneză care pornește de la plierea unui pătrat de hârtie pentru a reprezenta elemente din mediul înconjurător sau personaje imaginare. A luat naștere în Orientul Îndepărtat, fiind la început o ocupație a membrilor curților imperiale. Cu timpul a devenit un instrument de educație și terapie. Folosită în scop pedagogic, pentru educarea copiilor, o. le dezvoltă autodisciplina, ordinea și echilibrul interior, imaginația, creativitatea. În Japonia, Italia, Germania ș.a., o. este materie de studiu în școli.