opțiuni
  • info

13 definiții pentru parca

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARCA, parchez, vb. I. Tranz. A lăsa un vehicul să staționeze într-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. într-un parc (2). – Din fr. parquer.

PARCA, parchez, vb. I. Tranz. A lăsa un vehicul să staționeze într-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. într-un parc (2). – Din fr. parquer.

parca [At: ALEXI, W. / Pzi: ~chez / E: fr parquer] 1 vt (Îvr; c. i. animale, prizonieri) A închide temporar într-un țarc mare, într-o îngrăditură etc. 2-3 vt(a) (C. i. mașini, vehicule) A opri pentru un anumit timp (într-o parcare sau) în alt loc accesibil. 4 (C. i. materiale, utilaje etc.) A depozita într-un parc (10).

PARCA, parchez, vb. I. Tranz. A așeza, a lăsa să staționeze un timp mai îndelungat într-un anumit loc, a depozita, a gara într-un parc (2).

PARCA vb. I. tr. A așeza într-un parc (3) [în DN] (autovehicule); a gara. [< fr. parquer].

PARCA cv. tr. a așeza într-un parc (3) (autovehicule); a gara. (< fr. parquer)

A PARCA ~chez tranz. 1) (vehicule) A plasa într-un parc de staționare sau într-un loc special rezervat în acest scop. 2) (materiale, utilaje etc.) A depozita pe un teren anume amenajat. /<fr. parquer

*parchéz v. tr. (fr. parquer). Pun într’un parc, într’un ocol: parchez boiĭ. Așez în regulă ca să formez parcu: parchez artileria. Fig. Închid, despart de alțiĭ: parchez oameniĭ în caste.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. parchez, 3 parchează; conj. prez. 1 sg. să parchez, 3 să parcheze

parca (a ~) vb., ind. prez. 3 parchează

parca vb., ind. prez. 1 sg. parchez, 3 sg. și pl. parchează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARCA vb. a gara. (A ~ un vehicul.)

PARCA vb. a gara. (A ~ un vehicul.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

parchează în altă parte! expr. (iron.) caută-ți un alt partener de flirt / de sex!

Intrare: parca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parca
  • parcare
  • parcat
  • parcatu‑
  • parcând
  • parcându‑
 singular plural
  • parchează
  • parcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parchez
 (să)
  • parchez
  • parcam
  • parcai
  • parcasem
a II-a (tu)
  • parchezi
 (să)
  • parchezi
  • parcai
  • parcași
  • parcaseși
a III-a (el, ea)
  • parchează
 (să)
  • parcheze
  • parca
  • parcă
  • parcase
plural I (noi)
  • parcăm
 (să)
  • parcăm
  • parcam
  • parcarăm
  • parcaserăm
  • parcasem
a II-a (voi)
  • parcați
 (să)
  • parcați
  • parcați
  • parcarăți
  • parcaserăți
  • parcaseți
a III-a (ei, ele)
  • parchează
 (să)
  • parcheze
  • parcau
  • parcară
  • parcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parca, parchezverb

  • 1. A lăsa un vehicul să staționeze într-un loc public (anume amenajat); a depozita materiale, utilaje etc. într-un parc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: gara
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.