9 definiții pentru plonjeu (taluz)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLONJEU, (1) plonjee, (2) plonjeuri, s. n. 1. Parte a parapetului unei lucrări de fortificație peste care apărătorul poate trage asupra dușmanului. 2. Plonjare. – Din fr. plongée.

plonjeu sn [At: DN2 / V: plonj / Pl: ~ri, ~ee / E: fr plongée] 1-2 (Rar) Plonjon (1-2). 3 Parte a parapetului unei lucrări de fortificație peste care apărătorul poate trage asupra dușmanului. 4 Fotografie cinematografică de sus în jos, care creează o impresie de strivire. 5 (Glg; îf plonj) Afundare a unei cute din scoarța Pământului într-o anumită direcție.

PLONJEU, (1) plonjee, (2) plonjeuri, s. n. 1. Parte a parapetului unei lucrări de fortificație peste care apărătorul poate trage asupra dușmanului. 2. Plonjare. – Din fr. plongée.[1]

  1. În original, forma a doua de plural este, incorect, plangeuri. gall

PLONJEU s.n. 1. Plonjare. 2. Fotografie cinematografică dirijată de sus în jos, care creează o impresie de strivire. 3. Taluzul superior al unei lucrări de fortificație. 4. V. plonj. [Pl. -uri, var. (3) [în DN] plonjee s.f. < fr. plongée].

PLONJEU s. n. 1. scufundare în apă (prin sărituri). ◊ (cinem.) filmare dirijată de sus în jos, care creează o impresie de strivire. 2. taluz superior al unui parapet. 3. plonj. 4. mișcare de coborâre (rapidă) a unui avion. (< fr. plongée)

PLONJEE s.f. v. plonjeu (3) [în DN].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plonjeu s. n., art. plonjeul; pl. (acțiuni) plonjeuri / (taluzuri) plonjee

plonjeu s. n., art. plonjeul; pl. (acțiuni) plonjeuri/(taluzuri) plonjee

plonjeu s.n., art. plonjeul; pl. (acțiuni) plonjeuri / (taluzuri) plonjee

Intrare: plonjeu (taluz)
plonjeu2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plonjeu
  • plonjeul
  • plonjeu‑
plural
  • plonjee
  • plonjeele
genitiv-dativ singular
  • plonjeu
  • plonjeului
plural
  • plonjee
  • plonjeelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F142)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plonjee
  • plonjeea
plural
  • plonjee
  • plonjeele
genitiv-dativ singular
  • plonjee
  • plonjeei
plural
  • plonjee
  • plonjeelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plonjeu, plonjeesubstantiv neutru

  • 1. Parte a parapetului unei lucrări de fortificație peste care apărătorul poate trage asupra dușmanului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.