4 definiții pentru pluteț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pluteț, ~eață a [At: DDRF / Pl: ~i, ~e / E: plută1 + -eț] 1 (Înv; d. ape curgătoare) Navigabil. 2 (Nob; d. nave) Care poate naviga.
pluteț a. pe care se poate pluti: rîu pluteț.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PLUTEȚ adj. v. navigabil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pluteț adj. v. NAVIGABIL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: pluteț
pluteț adjectiv
adjectiv (A18) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)