opțiuni
  • info

6 definiții pentru prolog (prologar)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prolog1 sn [At: (a. 1675) GCR. I, 221 / Pl: ~oage / E: slv прологъ] (Bis; înv) 1-2 (Carte care cuprinde) viețile sfinților Si: prologar (1-2). 3 (Pex) Biografie a unui sfânt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prolog, -oage.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROLOG s. (BIS.) (înv.) prologar.

PROLOG s. (BIS.) (înv.) prologar.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prolog (-oage), s. n. – Viața sfinților. Ngr. πρόλογος, în parte prin intermediul sl. prologŭ. Este dubletul lui proplog (pl. -uri), s. n. (prefață), der. prologa, vb. (a scrie un prolog).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

prolog, proloage, s.n. (înv.) carte care cuprinde viețile sfinților; prologar; biografia unui sfânt.

Intrare: prolog (prologar)
prolog3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prolog
  • prologul
  • prologu‑
plural
  • proloage
  • proloagele
genitiv-dativ singular
  • prolog
  • prologului
plural
  • proloage
  • proloagelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prolog, proloagesubstantiv neutru

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.