opțiuni
  • info

8 definiții pentru prăbușeală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂBUȘEALĂ, prăbușeli, s. f. Prăbușire. – Prăbuși + suf. -eală.

PRĂBUȘEALĂ, prăbușeli, s. f. Prăbușire. – Prăbuși + suf. -eală.

prăbușeală sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~eli / E: prăbuși + -eală] 1 (Rar) Prăbușire. 2 (Reg) Peșteră. 3 (Reg) Muncă ce se face la legatul viței altoite pe loc.

PRĂBUȘEALĂ, prăbușeli, s. f. Prăbușire, cădere, surpare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prăbușeală s. f., g.-d. art. prăbușelii; pl. prăbușeli

prăbușeală s. f., g.-d. art. prăbușelii; pl. prăbușeli

prăbușeală s. f., g.-d. art. prăbușelii; pl. prăbușeli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRĂBUȘEALĂ s. v. cădere, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbușire, prăvălire, risipire, surpare, surpat.

prăbușeală s. v. CĂDERE. DĂRĂPĂNARE. DĂRÎMARE. DĂRÎMAT. NĂRUIRE. NĂRUIT. PRĂBUȘIRE. PRĂVĂLIRE. RISIPIRE. SURPARE. SURPAT.

Intrare: prăbușeală
prăbușeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăbușeală
  • prăbușeala
plural
  • prăbușeli
  • prăbușelile
genitiv-dativ singular
  • prăbușeli
  • prăbușelii
plural
  • prăbușeli
  • prăbușelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prăbușeală, prăbușelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Prăbuși + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.