10 definiții pentru scanceu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scanceu sn vz sanceu
SCANCEU, scancee, s. n. (Regional) Sanie cu tălpi scurte întrebuințată ca a doua sanie la transportarea lemnelor lungi, sprijinind vîrfurile lor. Lemnele lungi din pădure se așază cu capetele joase pe o sanie trasă de boi, iar vîrfurile se razămă și se leagă de scanceu. PAMFILE, I. C. 155.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCANCEU, scancee, s. n. (Reg.) Sanie cu tălpi scurte, întrebuințată ca a doua sanie la transportarea lemnelor lungi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
scancéŭ n., pl. ete (ung. kancsú, picĭor pus ca pedică cuĭva). Sanie mică pe care se sprijină capătu din apoĭ al unuĭ buștean dus de o sanie maĭ mare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sancană[1] sf vz sanceu
- În definiția principală, varianta de față este tipărită: sancauă — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sancău sn vz sanceu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sanceu sn [At: ȘEZ XIX, 112 / V: ~cauă[1] sf, ~cău, ~ciu, sca~ / Pl: ~ee / E: mg szánkó „săniuță”] 1 Sanie (1) (cu care se transportă poveri). 2 (Spc) Sanie (1) cu tălpile scurte care, atașată în prelungirea unei sănii mai lungi, servește ca suport la transportul lemnelor lungi. 3 (În forma sanciu) Sanie (1) mare, fără șine pe tălpi.
- Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: sancană — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sanciu sn vz sanceu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sancéŭ n., pl. eĭe (rut. sanka). Buc. Săniuță de cărat buștenĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sanceu, sanceie, s.n. (reg.) 1. sanie (cu care se transportă poveri); sanie cu tălpile scurte folosite ca suport, în urma alteia mai mari, la transportul lemnelor lungi. 2. (în forma: sanciu) sanie mare (fără șine pe tălpi). 3. ansamblu de plute unite provizoriu, folosit la transportarea buștenilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scanceu, scanceesubstantiv neutru
- 1. Sanie cu tălpi scurte întrebuințată ca a doua sanie la transportarea lemnelor lungi, sprijinind vârfurile lor. DLRLC
- Lemnele lungi din pădure se așază cu capetele joase pe o sanie trasă de boi, iar vîrfurile se razămă și se leagă de scanceu. PAMFILE, I. C. 155. DLRLC
-