7 definiții pentru scăpărământ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scăpărământ sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~minte sf / Pl: ~minte, ~e, ~uri / E: scăpăra1 + -mânt] (Pop; mpl) Scăpărătoare (1).
scăpărăminte sf vz scăpărământ
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂPĂRĂMINTE s. f. pl. (Regional) Scăpărătoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂPĂRĂMINTE s. n. pl. (Reg.) Scăpărători. – Din scăpăra.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
scăpărămínte n. pl. Vest. Amnaru, cremenea și ĭasca. Și f. sing.: trage scăpărămintea (ChN, I, 160).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCĂPĂRĂMÂNT s. v. scăpărătoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scăpărămînt s. v. SCĂPĂRĂTOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: scăpărământ
scăpărământ substantiv neutru
substantiv neutru (N10) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
scăpărământ, scăpărămintesubstantiv neutru
- 1. Scăpărătoare. DLRLCsinonime: scăpărătoare
etimologie:
- scăpăra DLRM