stroke sn [At: DN³ / P: strouc / S și: stroc / Pl: ~kuri / E: eg stroke] (Canotaj) 1 Numărul de lovituri de vâslă pe minut. 2 Ritmul canotorului.

STROKE s.n. (Canotaj) Numărul de lovituri de vîslă pe minut; ritmul canotorului. [Pron. strouc, scris și stroc, pl. -kuri. / < engl. stroke].

STROKE STROC/ s. n. (canotaj) numărul de lovituri de vâslă pe minut; cadență, ritm; (p. ext.) cel care dictează ritmul vâslitului. (< engl. stroke)

STROC s.n. v. stroke.

stroc s. n. (sport) În sporturile cu vâsle, cadența cu care sunt introduse vâslele în apă ◊ „Un stroc susținut a fost înregistrat și de componentele echipajului nostru de 4 + 1 vâsle, care [...] au reușit să întreacă reprezentativa sovietică.” Sp. 2 IX 74 p. 1 (Coman Lupu în CL 3/83 p. 50, Il. Constantinescu în LR 2/73 p. 111)